Şoferii nu suportă să meargă în spatele unui camion cu buşteni

Nici n-a început bine noul an că tăietorii de păduri au şi revenit în forţă în zona Barajului Vidraru şi nu numai acolo. Vineri, 5 ianuarie, mai multe camioane se aflau pe Transfăgărăşan, transportând de la munte sute de metri cubi de buşteni. Cum vremea este bună, exploatatorii şi-au început nestingheriţi activitatea, mai ales că în ultima vreme nimic nu pare să le deranjeze bunul mers al afacerilor. Cei de la silvic încearcă, probabil, să se obişnuiască cu noul ministru al pădurilor, jandarmii se ocupă de motofierăstraie şi de căruţe, cei de la ITRSV nu sunt interesaţi decât de ceea ce se întâmplă în pădure, iar poliţiştii nu par deranjaţi de camioanele care transportă lemne de la Vidraru spre Curtea de Argeş. Şi spunem asta pentru că, deşi erau prezenţi vineri pe drumul menţionat, aveau cu totul alte preocupări decât verificarea respectivelor camioane.

La Curtea de Argeş, buştenii virează la stânga… spre Domneşti…

Cu maşina Silvicului… înainte

Un alt aspect de luat în seamă este acela că vineri, 5 ianuarie, imediat după ora 12, chiar pe Barajul Vidraru a apărut o maşină de teren de culoare verde, cu numărul AG-55-SLV, care părea că se află în patrulare; după spusele comercianţilor din zona barajului, maşina ar aparţine tocmai celor care ar trebui să aibă grijă de păduri. La câteva minute după ce s-a făcut nevăzută în tunelul ce duce pe partea stângă spre coada lacului, pe drum a apărut un camion încărcat cu buşteni care cobora spre Curtea de Argeş. Prima senzaţie pe care o ai în astfel de cazuri este că maşinile celor care ar trebui să ştie tot ce mişcă pe raza Ocolului Silvic Vidraru sunt folosite ca antemergători pentru camioanele exploatatorilor de păduri, şi nu pentru verificarea acestora.

Dispar păduri, conform legii…

Transport cu buşteni la Albeşti

Să fie clar: demersul nostru nu se referă la cadrul legal sau ilegal al tăierilor de păduri din Argeş, pentru că, în urma semnalelor ziarului „Argeşul” din anii trecuţi, toate autorităţile competente nu au făcut altceva decât să ne explice că dispariţia pădurilor în zona Vidraru are loc… conform legii. Asta chiar şi în cazurile în care legea a fost încălcată. Noi, însă, continuăm să scriem că pădurile dispar pe zi ce trece în zona montană fără să fie tras cineva la răspundere! Şi poate – cine ştie? – un astfel de demers va da roade până nu e prea târziu…

Afaceriştii vor să taie mai mult

În aceeaşi zi de vineri am primit, online, pe adresa redacţiei, o scrisoare din partea unor persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul exploatării pădurilor. Pentru a arăta care sunt interesele şi ofurile lor, publicăm în întregime acest mail, iar cititorii pot trage concluzii…

„Proprietarii de păduri şi forestierii îşi pun mari speranţe în noul ministru care va prelua conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor şi în seriozitatea cu care acesta va trata problemele unui întreg sector aflat în prag de faliment.

Unul coboară plin, altul urcă gol. Merge treaba!

Urgenţa zero pentru sectorul forestier şi industria lemnului din România este modificarea Codului Silvic şi a Regulamentului de valorificare a masei lemnoase (HG-715/2017) până în vara anului 2018, înainte de a provoca pierderi economice ireversibile. Efectul modificării Codului Silvic în iunie 2017 este o adevărată criză economică în industria lemnului şi agravarea crizei lemnului de foc. La licitaţiile principale organizate de către Romsilva pentru producţia anului 2018, pe fondul unei oferte reduse cu 30%, creşterile de preţuri rezultate din licitaţii sunt dezastruoase: se ajunge la 317 lei mc, preţ mediu de adjudecare la răşinoase, 258 lei preţ mediu naţional! Creşterea preţurilor resursei de masă lemnoasă 2011-2017 a fost de 250%, creşterea 2011-2018 se va apropia de 400%! Practic a fost ignorată de către autorităţi o legitate economică simplă: scăderea ofertei conduce la creşterea preţurilor, atât pentru industrie, cât şi pentru populaţie.

Este o demisie de onoare, în condiţiile în care doamna ministru Doina Pană şi-a asumat toate deciziile pe domeniul pădurilor, iar aceste evoluţii şi dezvoltări au condus sectorul forestier către o agravare a crizei. Greşeala doamnei ministru Doina Pană a fost că a rămas blocată pe linia de politici deschisă de către domnul Istrate Şteţco, secretat de stat. Şi-a asumat această linie, inclusiv lipsa de dialog. A fost o linie greşită, aşa cum se vede clar din realitatea crizei lemnului de foc, crizei sectorului forestier şi industriei lemnului. Demisia este o consecinţă inevitabilă a crizei în care a fost condus sectorul forestier în 2017. Din păcate, pentru agenţii economici care au cumpărat 3 milioane mc masă lemnoasă la preţuri, în medie, cu 30% mai mari decât anul trecut, efectele economice sunt imposibil de evitat. Cu ce preţuri să pui în piaţă masa lemnoasă dacă preţul de adjudecare a fost de 317 lei/mc pe picior, volum brut, la răşinoase? Efectele vor fi creşterea în continuare a preţului lemnului de foc pentru populaţie şi agravarea crizei industriei lemnului. Deocamdată avem o demisie. Logic, trebuie să urmeze imediat şi demisia domnului Istrate Şteţco. Apoi vom avea un nou început şi de aici un dram de speranţă. Întreaga industrie a lemnului se decapitalizează, rezultatele financiare sunt din ce în ce mai slabe, peste 1.800 de agenţi economici din sectorul de exploatare şi peste 3.000 din sectorul de prelucrare primară a lemnului au capitaluri proprii negative şi riscă în 2018 să dispară de pe piaţă. Inclusiv industria mobilei a intrat pe o pantă descendentă, după cum arată cel mai recent raport Fordaq, privind starea pădurilor şi industriei lemnului. Este o moştenire a politicilor incoerente, a unui lung şir de greşeli, soluţii false şi refuzul dialogului, a deciziilor care au condus către o agravare a crizei în sectorul forestier şi în industria lemnului, o realitate de necontestat. O asumare corectă a nerealizărilor este importantă pentru un început bun” – scrie Cătălin Tobescu, administrator Fordaq România – Comunitatea Forestierilor, membru în Secretariatul Permanent al Consiliului Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din Banat şi vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România.

În loc de încheiere îi adresăm o întrebare domnului Armand Chiriloiu, şeful Pădurilor din Argeş: cam câţi metri cubi de buştean „coboară” zilnic pe Transfăgărăşan şi cam câţi ar fi necesari să „coboare” astfel încât exploatatorii de cherestea să fie satisfăcuţi?

Distribuie pe Facebook

Flavius Petrescu

See Full Bio