Sfârşitul anului trecut a fost marcat de moartea regelui Mihai. Şi nu aş fi scris articolul acesta dacă nu l-aş fi auzit pe Dan Ungureanu, un om drag mie, întrebând retoric cum ar putea să mă împace cu monarhia. M-am întâlnit cu învăţătorul Ungureanu cu prilejul decernării de către ziarul „Argeşul” a premiilor de excelenţă unor personalităţi ale judeţului. Sigur, dragul meu învăţător este mai în vârstă ca mine şi e pasionat de istorie. Eu nu am apucat nici măcar anii ’50 ai secolului trecut şi pot spune că mi-am format o părere despre monarhie din cele auzite de la alţii, pentru că nici la Facultatea de istorie nu se vorbea despre această formă de guvernământ. Iar cele scrise nu erau altceva decât pură manipulare. Consecinţa a fost că, pentru mulţi din generaţia mea, regele Mihai s-a preschimbat într-o prezenţă nedefinită, plutind parcă în aerul timpului, asemenea unui duh osândit să rătăcească în neştire din cauze politice. Viaţa lui, nemilos de tristă, mai ales după evenimentele din ’89, l-a rupt timpului său şi l-a dat prematur istoriei. Iată de ce oricât ne-am strădui să-i examinăm viaţa, ceea ce rămâne din ea nu este nicidecum istorie, ci o simplă manipulare. Ştim despre Carol I, de exemplu, că îşi selecta simpatiile în funcţie de degetele întinse. Tuturor le întindea un deget, numai lui Ion I.C. Brătianu îi întindea două. Apoi, ştim despre Ferdinand că era cam bolnăvicios. Şi despre Carol al II-lea, ştim că-i plăceau budoarele. Însă despre regele Mihai ştim mult mai puţin din ceea ce este adevărat. Scriu despre aceste informaţii pentru că ele au intrat în istorie sub forma cea mai vie pe care o pot căpăta, adică sub formă de legendă. Numai legenda adună la un loc regele şi poporul şi, tot astfel, numai în acest cadru se regăseşte posteritatea unui personaj istoric. În „bordeie” nu intră evenimentele istorice precum actul istoric de la 23 august, în care regele Mihai a avut un rol decisiv, ci astfel de legende. Deci, legenda instituie un principiu de guvernare, nu istoria.
Prin urmare, o personalitate istorică trăieşte ca imagine, deci numai ca mit, nu ca rezultat obiectiv al unei realităţi istorice. Legenda unui om este chiar imaginea lui. Or, tocmai de acest lucru nu au ţinut cont urmaşii regelui Mihai. Nişte urmaşi care au cerut cărţi de identitate româneşti ca să-şi angajeze avocaţi pentru a-şi recâştiga bunurile confiscate de statul comunist. A fost prima mea dezamăgire. Apoi este liota de urmaşi în frunte cu Paul Lambrino, în drumul lor de a rupe ceva din bogăţiile ţării. Niciun gest de refuz, niciun act de donaţie mai consistentă, nicio fundaţie serioasă creată de prinţi şi prinţese, numai palide manifestări mai mult sau mai puţin organizate. Nu vreau să dau nume şi nici să stabilesc răspunderi. Răspunderile sunt globale, nu individuale. Nu e o criză a formei monarhice de guvernare, cum prea comod şi prea grăbit se spune. E o criză de simţire şi de credinţă, o criză a felului de raportare la popor a reprezentanţilor monarhici. Nişte reprezentanţi care s-au identificat cu pătura superpusă a societăţii româneşti, dacă e să mă exprim eminescian.
În toţi aceşti ani postdecembrişti nu am observat decât un nou fanariotism pe cale de a se instaura definitiv în România, cu scopul de a jefui bogăţiile ţării, fără a oferi nimic în schimb, drenând capitalul, prin intermediul băncilor, spre propriile buzunare. Pătura superpusă, formată din republicani şi monarhişti, toţi laolaltă, este o asociaţie de exploatatori fără principii, legaţi între ei prin demagogie. Parveniţii aceştia cheltuiesc din puterea vitală poporului mai mult decât pot restitui.
Iată dar cum urmaşii regelui Mihai nu au înţeles niciodată în ce a constat forţa spirituală a patriarhului lor şi nici n-au perceput toate reverberaţiile posibile ale forţei lui sufleteşti. Aceşti urmaşi nu ne oferă altceva decât năluciri rezultate din jocul perspectivelor. Ei se află la poalele unui munte a cărui înălţime nu poate fi evaluată decât de la distanţă. Căci, treptat şi pe nesimţite, avatarurile acestei familii regale au ieşit la suprafaţă. Drept care, aş vrea să-i spun lui Dan Ungureanu că nu eu trebuie să mă împac cu ideea monarhică, ci această monarhie trebuie să se împace cu poporul. Pentru că numai poporul este cel care legitimează şi consacră un principiu sau o idee de guvernare. Nu degeaba, în trecut, basmele noastre se refereau la palate şi bordeie, la regi şi sfinţi, la prinţi şi la frumoase din popor. Aceste basme asigurau şi întreţineau legătura dintre palate şi bordeie. Or, astăzi se discută exclusiv despre pretenţiile materiale ale moştenitorilor monarhici. Discuţii care se revarsă în casele noastre sub formă de zvonuri neînţelese şi nedesluşite, aduse de vânt.
15 Comentarii
Elena Delia Dumitricāa
Chiar va e drag invatatorul acela…asa cum am observat ca va sunt dragi acei dascali care isi pun in slujba adevarului si a binelui, in general, intreaga fiinta. Mi-ati rezolvat, asa cum ar spune mai toti inginerii care erau in sala la sarbatoarea Ziarului Argesul, o „ecuatie” complicata, spunandu-mi ca nu sunteti contra monarhiei, ci „doar” un monarhist dezamagit. Dati-mi voie sa ma „urc ” in barca d-voastra … Mi se pare extrem de pertinenta afirmatia ca monarhia trebuie sa faca pace cu poporul insusi. Aici , daca imi permiteti, as completa spunand ca si poporul trebuie sa aiba mintea limpede atunci cand refuzā sau cere o monarhie, ceea ce poporul român nu avea in decembrie ’89 (si poate ca nici acum). Incerc sa merg mai departe cu judecata, spunand ca mintea-i inca tulbure nu-i dā, nici acum, legitimitatea de a refuza sau de a accepta o monarhie. De ce? Pāi haideti sa vedem ce categorii de persoane-votanti ar putea alege in cunostinta de cauza: cei nascuti si traiti destul de mult sub comunism au destul venin, rezultat al dezinformarii, ca sa doreasca monarhie, deoarece ei au invatat ca monarhia e boalā crunta; cei nascuti imediat dupa „Revolutie” au invatat din familie acelasi lucru pe care l-au „deprins ” si parintii lor. Ar mai rāmâne categoria celor nascuti , cred eu, dupa 2000, mai putin inveninati de comunisti. Ce ne facem ca astia au luat exagerat aere de libertate absoluta si ca au , cei mai multi , capul plin de alcool, de droguri sau de fite (fitze) ? Deci? Eu chiar imi cumpar bilet doar „de dus ” in barca de care va spuneam la inceput, alaturi de incertitudinile si de convingerile mele. Poate intr-o zi vor face pace, asa cum , poate , Dan va face pace cu el insusi… Va salut din locuri in care pacea e doar presupusa.
Ioan
Asa-zișii regi ai României au fost impuși de Masonerie începand cu 1866…prin forțarea abdicarii lui Alexandru Ioan Cuza…lovitura de stat din 11 Februarie 1866…dacă era voința poporului…Alexandru Ioan Cuza ar fi rămas domnitor dar…trădătorii din interior coordonați din exterior au decis altceva…așa ca ei…regii aceștia despre care se afirma ca ar fi și urmași ai khazarilor…titlul de Sigmaringen fiind cam…achiziționat…cum sunt acum achiziționate castelele prin Franța. .. nu au avut legitimitate nici în 1866 cum nu au nici acum… propaganda este uriasa…nu va lăsați manipulați….aduc României mai multe cheltuieli…nu mai multe beneficii….cât privește mult lăudatele realizări….sacrificiul țăranului roman…a făcut totul…și in 1877 si in 1916-1918…despre perioada de dezastru a lui Carol al II lea 1930-1940…despre tradarea de la 23 August 1944…alta lovitura de stat…și condamnarea la moarte a lui Ion Antonescu…ca si a celor cca 120.000 de soldati romani luati prizonieri de rusi si deportati in Siberia…despre medalia primită de la Stalin la care…nici după 1990 nu a renunțat…la Declarația de la Budapesta din 1989 în care era consemnat ca Transilvania aparține Ungariei…despre banii primiți de la statul roman…intre 1948-1985 ca urmare a înțelegerii cu Stalin la momentul abdicarii…despre averea dobândită după 2000 de la statul roman…proprietați…majoritatea…ce aparțineau Domeniului Coroanei…domeniu public…hai sa ne dorim sa avem conducători etnici romani…nu străini aduși de peste tot…ca sa ne spună ca suntem tot ceea ce este mai rău pe lume și…cât de buni sunt ei si…ce sacrificiu fac pentru ca vin sa ne salveze…i-am cinstit suficient oferindu-le loc de veci in pamant romanesc…în spatii simbol pentru Neamul Romanesc…loc de pelerinaj…în conditiile in care milioane de romani…au luat calea pribegiei…împinși de saracie si nedreptatea sociala si economica prin care trece Romania din 1989…gasindu-si locul de veci in pamanturi straine…iar 1989 este anul altei lovituri de stat…orchestrate tot de smecherii planetei…ei ne-au livrat experimentului comunist…în 1945…acum au venit ca salvatori…așa sa fie oare?…Vae victis!
Anonim
Dar masonii români de după 89 de la conducerea ţării cine i-a impus?
Oare, care masoni sunt mai buni cei de ieri sau cei de azi?
Oare, poporul este aşa dobitoc de şi a ales masonii să- i fure?
Ana
Cred ca monarhia aparține istoriei mai ales acum când regele Mihai a trecut in neființă.
Gopo
Hai, terminați cu cea fost, priviti înainte. Nemții astua s-au contaminat de la noi. Vor ce vrea orice roman, sa se îmbogățească fara munca.
Daniel
Cei născuți prin anii 30 spun ce rău era pe timpul monarhiei, cei născuți prin 50 spun ce rău era pe timpul comuniștilor, cei născuți pe timpul lui Ceaușescu spun ca era bine, cei născuți după 90 spun că era rău, cei născuți după 2000 spun că este rău. Deci, concluzia e că pe timpul lui Ceaușescu a fost cel mai bine.
Ilie
Experimentul Piteşti îşi spune cuvântul.
Experimentul Piteşti continuă şi astăzi sub diverse forme, de multe ori în forme mai grave decât cel din trecut.
Oare, de unde credeţi că a venit tupeul politicienilor şi al şefilor de instituţii?
N- aş putea să spun când era mai bine, dar sunt convins că nu degeaba pentru prima dată în ultimii 200 de ani, românii au părăsit masiv ţara. O fi de trai prea bun, sau de umilinţa făcută asupra noastră de bolşevicii actuali?
Petre
1. Mulţi spun că regele trăia pe spinarea poporului.
2. Acum mulţi spun că moştenitorii regelui trăiesc pe spinarea poporului.
Dacă ar fi să considerăm că punctele 1) şi 2) sunt adevărate, constatăm că poporul trebuie să ducă în cârcă ~ 100 de indivizi.
3. După revoluţie şi până în prezent avem peste 10.000 de indivizi- politicieni de prim rang care au plecat de la nimic (în fundul gol) şi au furat de 10.000 de ori mai mult decât cei de la punctele 1) şi 2).
Idem dacă este să considerăm umilinţa îndurată:
Una este să te umilească în mod indirect 100 de indivizi de la punctele 1) şi 2) şi alta este să te umilească în mod direct 10.000 de indivizi de politicieni de prim rang.
Faptul că, „Casa regală” a căzut în capcana întinsă de politicienii români distrugându/ și imaginea este prostia lor.
Privitor la politicienii noștrii:
– de unde a avut pușcăriașul Voiculescu în 1993 câteva milioane de dolari (singurul loc de muncă al acestuia până la acea dată fiind la Stat).?
Idem, pușcăriașul Năstase, cel cu patru clase.
Idem pușcăriașul Nicolescu, zis vecinul.
etc.
Lista poate continua.
Întrebarea este ce ne facem cu cele câteva mii de politicieni de rang 2 (inclusiv șefii de instituții) din fiecare județ, care și- au introdus colții în țara asta.
Și cum hăitași și vânători s- au înmulțit imens în ultimii 28 ani, în timp ce vânatul a scăzut, este de așteptat ca vânătorii împreună cu hăitașii să se sfâșie între ei de foame precum lupii.
Dora
Domnule Petre, faci o greșeală de judecata. Adică separi pe cei din familia regala de politicieni. Or, într-o eventuala guvernare monarhica, politicienii vor fi bine-mersi, cam aceeași politicieni care sunt si astăzi. Lor alaturandu-se fetele regale. Cum spune autorul acestui articol, vor guverna toți laolaltă. Deci cheltuielile vor fi mult mai mari. Nu trebuie să-i separam, pentru ca vorbim de o monarhie constituționala, nu una absolutista, ca in evul mediu.
Anonim
Scuze: aceiași politicieni
Petre
Nu cred că aveţi dreptate.
Faptul că poate fi mai rău, nu înseamnă că este mai bine cum este acum
Dacă aceste cheltuieli (furturi) vor fi mai mari, vom asista la o emigrare şi mai masivă a românilor de rând, astfel încât se va ajunge ca ţara să fie compusă numai din politicieni. Atunci ce se va întâmpla:
– se vor apuca politicienii de muncă cinstită, sau
– vor emigra şi ei ?
Dora
Aceiași politicieni
Dora
Unde sa mai emigram, domnule Petre, nu vedeți ca pana si ambasadoarea unei tari considerata fara corupție sta la masa cu corupții? Peste tot se fura!
Petre
Suntem tari dacă am reuşit să- i îmbolnăvim şi pe alţii de corupţie.
De fapt, cred că la asta ne pricem cel mai bine
marin
Cred că monarhia aparține trecutului, aparține istoriei și mai cred, că nicioadată nu vom ști când a fost cel mai bine pentru români, citind manualul de Istorie. Noi am învățat Istoria mistificată și am crezut că era adevăr și virtute. În esență era părtinitoare pentru epoca pe care istoricii o deserveau. Omul de rând, care a fost parte a istoriei, poate să spună cel mai bine, cum a fost și ce a fost. Mai sunt vreo câțiva dintre cei care își amintesc de vremea regalității, de aceea sunt prețioși și trebuie vizitați. Într-o zi, destul de curând vor trece dincolo și atunci chiar că vom rămâne doar cu manualul de Istorie, mai mult sau mai puțin subiectiv.