Actorul V. Pieca plângându-şi prietenul
„Vreau să duc cu mine steagul Piteştiului.” Aceste cuvinte le-a rostit în penultima sa vizită în urbea noastră epigramistul Traian Gărduş. Trăia de peste zece ani în Canada, unde se bucura de îngrijirea iubitei sale fiice, Madlen. În vara care a trecut medicii canadieni i-au confirmat un diagnostic necruţător, o tumoare cuprinzându-i creierul.
Câteva luni l-a măcinat nu doar boala, ci şi dorul de oraşul de care-l lega atâtea amintiri. Fiica i-a îndeplinit ultimele dorinţe şi împreună au făcut o excursie la Piteşti, la Cluj şi-n alte locuri pe care omul de litere, era conştient, le vedea pentru ultima oară. S-a întors în Canada şi îndată s-a internat, sperând într-o minune. Împlinise 78 de ani, dar iubea viaţa ca-n tinereţe şi în special oamenii care făceau obiectul catrenelor lui. Deşi era un ilustru profesor de limba engleză, Traian Gărduş şi-a căpătat notorietatea datorită talentului său literar, epigrama fiind genul în care a excelat. A colaborat cu diverse publicaţii la care-şi trimitea periodic creaţiile, suplimentul ziarului nostru, „Săgetătorul”, fiindu-i mereu gazdă bună.
Mulţi piteşteni au venit ieri la slujba săvârşită la biserica armenească, apoi şi-au condus prietenul pe ultimul drum. Actorul Vasile Pieca a plâns lângă sicriu şi a evocat amintirea epigramistului: „Era distins, elegant, nobil, impunea respect. De aceea i se spunea «Lordul» sau «Micul lord», pentru că era mai mic de înălţime. Îi recita pe poeţii englezi mai bine decât noi, actorii. Avea o cultură vastă, uimitoare, îi cucerea pe toţi cu farmecul său, era simbolul boemei piteştene şi a iubit Piteştiul cu disperare…”
Adio, maestre! Dumnezeu să-ţi primească sufletul!
