Urmăresc, precum tot românul, competiţiile sportive de pe tărâmul nostru mioritic, care ar trebui să se desfăşoare conform devizei olimpice „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic). Este ceva vreme de când sportul s-a transformat, în bună parte, folosind expresia cunoscută, din artă pentru artă în artă cu tendinţă. Iar această tendinţă este absolut legată de sportul profesionist dominat de interese financiare în defavoarea sportului de masă, de amatori, din care răsar vârfurile. Totodată, fenomenul globalizării se manifestă pregnant la mai toate ramurile sportive în rândul jucătorilor şi antrenorilor. Câteodată, la unele echipe româneşti ai noştri sportivi sunt minoritari pe teren, restul provenind din alte ţări. Sunt şi excepţii între care, cu felicitările de rigoare, componentele naţionalei de tenis de masă, campioane europene, învingătoare fiind în faţa chinezoaicelor naturalizate din naţionala Germaniei.
Că vin sportivi din afară nu ar fi o mare supărare, dar balanţa import-export de jucători ne este cam nefavorabilă. De ce o fi aşa? Nu avem tineri cu aptitudini deosebite, competitivi la nivel internaţional? Nu au sportivii noştri mentalitatea de luptător şi învingător? Nu ştim să-i depistăm pe cei mai buni ori să-i promovăm pe criterii oneste? Nu sunt factorii responsabili interesaţi de alocarea unor fonduri pentru susţinerea sportului de masă?
Referindu-ne la judeţul nostru, ar trebui să avem echipe de sportivi amatori în toate municipiile, oraşele şi comunele mai mari înscrise în campionat judeţean la handbal, volei, baschet ş.a. Din păcate, nu este aşa şi nici nu prea ştim când o să fie. Uneori, banul public se duce mai uşor pe jocuri de artificii şi de imagine în detrimentul susţinerii sportului de masă. Lăsat în bătaia vântului, sportul a fost dus în direcţia cluburilor (academiilor) particulare unde extrem de costisitor este pentru părinţii viitorilor sportivi.
Concluzionând, dacă una nu este, alta lipseşte, celelalte nu prea sunt, cum să nu se piardă ai noştri ca brazii prin hăţişurile pădurii sportive şi ale deşertului financiar?
C. BUJDOIU
