* Clienţi batjocoriţi şi situaţii de îţi stă mintea-n loc!
George Caval şi Bogdan Pandelică
La Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş a venit ieri Bogdan Pandelică, şeful Autorităţii Naţionale a Protecţiei Consumatorilor. După cum mă aşteptam, partea de prezentare a activităţii instituţiei s-a dovedit a fi un catalizator pentru cei prezenţi în sală cărora li s-au aprins beculeţele când au văzut câte sancţiuni au aplicat anul trecut inspectorii ANPC (aproape 50.000!). Jurnalişti, oameni de afaceri, dar şi simpli consumatori au expus cazuri concrete prin care au atacat comportamentul abuziv sau necinstit al anumitor furnizori de produse şi servicii. Cele mai contestate au fost băncile, ale căror politici (dar mai ales cadrul legislativ ce le permite să „manevreze” aproape cum vor dobânzile, taxele şi comisioanele) ne aduc realmente la sapă de lemn. Şi ca şi cum nu ar fi suficient faptul că am ajuns să „beneficiem” de dobânzi negative la economii, mai suntem şi luaţi la mişto de diverşi angajaţi care au o explicaţie (cred ei, logică) pentru cele mai absurde situaţii.
Politică, pe formularul de credit!
Spre exemplu, colegul nostru de breaslă Gabriel Grigore a adus în discuţie faptul că la o anumită bancă i s-a solicitat să declare pe un formular, pentru obţinerea unui credit, apartenenţa… politică. Vedeţi voi, ne-a explicat o doamnă din primul rând (nu am înţeles prea bine unde lucrează şi la ce anume se pricepe, însă părea un soi de consilier juridic dornic de afirmare), este importantă această informaţie pentru profilul de risc al clientului. Năucitor! Mă întreb cine obţine acum un punctaj mai mare: cel care menţionează social-democraţii (că sunt la putere), cel care e cu liberalii (crezând că mai au vreo tangenţă cu ce au fost odată – Brătianu, Kogălniceanu, Ghica…) sau… apoliticul? O să aflu probabil când mă declară banca… neeligibil. Nu de alta, dar oricum am decăzut în ochii lor de când nu mai încasez salariul pe card. Din această pricină sunt taxat acum cu trei lei la fiecare retragere – asta chiar de la ATM-urile băncii de unde mi s-a emis cardul. Nu am semnat niciun contract privind acceptul acestor servicii, nu am schimbat cardul, doar am fost sunat de către o angajată care mi-a adus la cunoştinţă o mulţime de noi beneficii ale clienţilor… ING. Şi cu siguranţă nu mi-a zis de comision, că, dacă auzeam de aşa ceva, în secunda doi aş fi închis contul curent. A trebuit să verific raportul de tranzacţii, după ce mi s-a părut că socotelile mele nu se potrivesc deloc cu ale băncii, iar asta evident în defavoarea mea.
O tipă care lucrează în asigurări m-a dojenit: „Păi, de ce nu aţi citit contractul cu atenţie?” „Păi, nu v-am spus că toată discuţia a fost prin telefon?”
Şeful ANPC a intervenit şi mi-a spus că situaţia poate fi reclamată, cel puţin aşa cum am descris-o eu merită investigaţii suplimentare, chiar dacă pare legală treaba.
Contracte, prin internet şi la telefon
…Pentru că, mai nou, tot legal, prin telefon şi prin e-mail poţi să aplici pentru un credit. Iar pentru bani nu mai mergi la vreun sediu de bancă, îi aştepţi liniştit să intre direct în cont. Dar dacă actele tale (buletin, dovada veniturilor) ajung pe mâna cuiva rău-intenţionat, te poţi trezi dator vândut la bănci şi mai ales la IFN-uri, acolo unde în doi timpi şi trei mişcări te-au rezolvat.
Sunt atâtea situaţii de care noi, consumatorii, ne lovim zilnic. Iar Protecţia Consumatorilor a intervenit anul trecut la 17 bănci şi 40 de IFN-uri. A dat amenzi de peste 2 milioane lei şi a restituit pagubele clienţilor, semn clar că bancherii ăştia nu sunt chiar oneşti. Dar, ce, nu ştiaţi asta?
