Nu vorbim despre o lipsă a locurilor/forţei de muncă în general, ci despre cea calificată, cu care de o bună bucată de vreme se confruntă angajatorii. Sub genericul „România şi criza – lipsa locurilor de muncă”, subiectul a fost abordat la emisiunea „Subiect de presă” realizată la Antena 1 Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, invitaţi fiind Dan Ionescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Argeş, şi Adrian Neagu, preşedintele ADAPT, organizaţie care se ocupă cu formarea profesională.
Cauze
În opinia tuturor, principalele cauze ale lipsei forţei de muncă calificată o constituie îmbătrânirea populaţiei, emiterea unor acte normative care au favorizat pensionările, asistenţa socială acordată fără o analiză aprofundată a fiecărui caz – Argeşul aflându-se printre judeţele cu un număr foarte mare de asistaţi sociali (unii refuză munca din moment ce primesc bani de la stat şi stau acasă) şi exodul specialiştilor către alte state pentru o salarizare mai bună.
Migraţie de la privat la stat
„Judeţul nostru, spunea Dan Ionescu, este, şi sper că va mai fi, în continuă dezvoltare. Este o zonă cu tradiţie în asigurarea forţei de muncă bine calificată, dovadă fiind Grupul Renault care a preluat Dacia ştiind că aici sunt oameni foarte bine pregătiţi. Dar ei trebuie la fel de bine plătiţi. Angajatorii caută cei mai buni oameni, iar patronatele respectă forţa de muncă, pentru că-i aduce plusvaloare. Problema e că, dacă până cu ceva timp în urmă mediul privat era cel mai căutat tocmai pentru nivelul salariilor, acum situaţia s-a inversat. Oamenii caută să lucreze din nou la stat, dar în cazul nedorit de revenire a unei crizei economice ca aceea de acum şapte-opt ani, în sistemul bugetar se va ajunge din nou la restructurări de personal”. Cu alte cuvinte, Dan Ionescu a dat de înţeles că migraţia personalului de la privat la bugetar este cu două tăişuri.
Întrucât nu au găsit personal bine pregătit, multe firme au apelat la soluţii de a-şi forma/califica propria forţă de muncă. Ba, unii investitori au recurs la a-şi aduce forţă de muncă ieftină din alte state, dar pe un salariu mai bun decât ceea ce primeau în ţările de origine.
Învăţământ dual
„În opinia mea, declara Adrian Neagu, România nu şi-a adaptat sistemul educaţional, încă nu a înţeles corect mecanismele cererii şi ofertei de pe piaţa muncii. Din ’90 încoace, majoritatea schimbărilor care au avut loc în sistemul educaţional au fost cât se poate de neinspirate, făcând mai mult rău decât bine. De aceea consider că formarea profesională trebuie să revină în actualitate. Sigur, aici e şi o problemă de mentalitate a părinţilor, care nu-şi mai vor copiii muncitori, ci cel puţin directori, ceea ce nu e posibil. România are un potenţial extrem de ridicat, tinerii pot şi sunt capabili să înveţe, dar trebuie orientaţi corect, în primul rând de şcoală, în urmarea carierei profesionale”. O posibilă soluţie ar fi revenirea la sistemul de învăţămând dual, în sensul ca admiterea la liceu să se facă pe bază de note, iar cine nu ia admiterea să fie dirijat către învăţământul profesional/vocaţional. Aşa ar fi cel mai corect şi mai sănătos, opinau cei doi invitaţi.
Formarea profesională e vitală
De asemenea, inovativitatea, promovarea ideilor noi trebuie să fie cuvântul de ordine, mai spuneau cei doi interlocutori. România trebuie să aplice politici stimulative pentru mediul de afaceri, să asigure măsuri fiscale active şi mai ales atractive pentru investitori, să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor prin simplificarea procedurilor de accesare, care acum sunt extrem de stufoase şi de greoaie. Referitor la proiectul de lege care prevede ca şi mediul privat să fie obligat la creşterea salariilor cu 20%, acesta este considerat o anomalie, pentru că într-o economie de piaţă reală lucrurile evoluează de la sine în funcţie de cerere şi ofertă, de nivelul de pregătire al personalului, de performanţa în activitate.
În finalul emisiunii, şi realizatorii, şi invitaţii au ajuns la aceeaşi concluzie: formarea profesională a tinerilor este vitală pentru o economie sănătoasă.
