Bazarul „Gheorghe Lazăr” şi zona aferentă („La ruşi”, cum i se spune) e plină ochi de te miri ce: de la scule, unelte şi îmbrăcăminte, până la produse electronice. Calitatea pare-se că satisface exigenţele clienţilor, dacă judecăm prin prisma traficului intens şi a preţului… negociabil. Despre curăţenie, unii spun că e aşa cum trebuie, alţii sunt de-a dreptul revoltaţi, afirmând că au văzut tone de gunoaie aruncate printre care roiesc şobolanii (motiv pentru care ne-au şi contactat la redacţie). Mie mi se pare că adevărul e undeva la mijloc, adicătelea nu e nici curăţenie-lună, însă nici mizerii cât cuprinde nu am văzut. În fine, ceea ce mi-a atras atenţia e cu totul altceva: izvorul de lângă piaţă şi afişul pe care scrie de ceva vreme (să tot fie vreo doi ani) „apă nepotabilă”. Ei bine, oamenii au o cu totul altă opinie legată de calitatea apei, pe care o consideră foarte bună. Iar în acest sens ţin să-mi şi dovedească faptul că „nu e, domn’e, cum spune Primăria şi DSP-ul”. O doamnă îşi suflecă mânecile energic, se spală pe ochi, umple căuşul şi soarbe cu nesaţ: „E foarte bună apa asta, eu de aici îmi fac plinul în fiecare zi”. Un nene venit de la Topoloveni ocupă locul cu vreo cinci-şase bidoane şi zice: „Păi, doar nu credeţi că o iau pentru animale”. O mămică potoleşte setea copilului, iar în cele din urmă inclusiv subsemnatul riscă mergând pe mâna opiniei publice.
…Cu filtre ar fi şi mai şi
Adevărul e că, nu de puţine ori, opinia publică a avut dreptate, iar autorităţile au… bălăngănit în stânga şi în dreapta cu argumente perisabile. Aici intră şi anunţul cum că apa e nepotabilă, dar, vedeţi voi, faptul că are o concentraţie ridicată de amoniu nu înseamnă că te îmbolnăveşti şi mori. Iar Direcţia de Sănătate Publică recunoaşte asta, doar că e obligată prin lege să avertizeze consumatorii. Mai departe sarcinile revin Administraţiei Locale care ar fi putut rezolva toată această ecuaţie montând filtre cu zeolit aşa cum au făcut-o de altfel pe la anumite izvoare din cartiere. Ăsta de lângă Bazar chiar ar fi trebuit să beneficieze de aşa ceva, nu de alta, dar acolo vin sute de oameni zilnic, nu unul-doi rătăciţi. Încă un argument pentru dotarea izvoarelor din Piteşti (dar şi din judeţ) este calitatea foarte bună a apei – lucru semnalat de un italian care, curios din fire, a luat probe şi le-a dus la un laborator de teste din „Cizmă”. Rezultatul? Cică apa asta de la izvoare e mai bună decât apa lor plată îmbuteliată de mai mulţi producători. Nu bag mâna în foc pentru informaţia asta, dar e de cântărit…