Mii de argeşeni au emigrat definitiv în alte state atât înainte de 1989 (când era mult mai greu de ieşit din ţară), cât mai ales după Revoluţie. Lipsurile de acasă, dar mai ales mirajul unui trai mai bun în străinătate au făcut ca migraţia să fie un factor determinant pentru mulţi argeşeni care au părăsit definitiv judeţul. Concret, dacă în anul 1975 plecau din ţară doar 61 de argeşeni, iar în 1989 – 180, în 1998 s-a ajuns la 222. În anul 2007, numărul plecărilor definitive a fost de 97. În 2015 s-a ajuns la 250, iar în 2016 la record: 367. La aceştia se adaugă şi argeşenii plecaţi temporar la muncă în străinătate, iar ei sunt cu miile. Statistica nu numără şi plecările definitive după profesia pe care emigrantul o avea în ţară, aşa încât nu ştim cu precizie câţi doctori, câţi profesori sau câţi ingineri au preferat să plece în afară şi să se stabilească acolo. Dacă însă ne uităm la vârsta celor care au emigrat definitiv în ultimii 15 ani, concluzia e destul de amară: cei mai mulţi sunt din grupele persoanelor active (25-39 de ani), fapt care deja generează probleme pe piaţa muncii. Se poate însă şi mai rău decât în Argeş. La nivel naţional, cel mai mult au avut de pierdut (din punct de vedere demografic) judeţele Sibiu, Timiş, Arad şi Braşov.
