Avem şefi, judeţ ce ne mai trebuie? Serios vorbind, însă, sunt probleme atât de mari în Argeş, încât te întrebi de ce s-or zbate unii şi alţii să ajungă şefi, parlamentari, primari… Apoi, la o privire mai atentă, găseşti şi răspunsul: cei de la „butoane” au acces la resurse, la informaţii, devin un fel de baroni şi baronaşi locali cărora doar alegătorii, dacă s-ar trezi, le-ar mai ajunge cu prăjina la nas. Desigur, nu putem vorbi despre un dezastru în Argeş. Despre o părăsire totală. Dar avem în minte imaginea de pârloagă. Pârloagă cu destul de mulţi stăpâni…
Imagine de ansamblu
Vi se pare că argeşenii o duc pe roze? Că avem clasă de mijloc? Că judeţul nostru e băgat în seamă la nivel naţional? Că ni se fac stadioane, fabrici, centură ocolitoare sau autostradă până la Sibiu? Că avem industrie puternică? Ori o clasă politică strălucitoare, cu o bună reprezentare la nivel naţional şi chiar internaţional? Nu prea găsim aşa ceva. Găseşti în schimb, din plin, paznici care să vegheze vigilent la lipsa de bunuri de furat de pe teritoriul argeşean. Cam aşa arată, din ce în ce mai mult, economia şi societatea argeşeană. Angajatorii se plâng că nu găsesc personal calificat pentru posturile disponibile pe care le au în schemă, iar învăţământul e departe de a le furniza ceea ce au nevoie. În acelaşi timp, paradoxal, tot mai mulţi tineri profesionişti cu specializări cerute intens pe piaţa muncii aleg să plece în străinătate. Firmele gem sub poverile fiscale şi administrative impuse de stat. Pe scurt, e tot mai greu să investeşti, să munceşti şi să faci bani cinstit. E tot mai greu să creezi valoare. În acelaşi timp, însă, e tot mai tentant să devii paznic la pârloagă. Pe lângă şefii judeţului şi parlamentari avem şi fel de fel de instituţii cu directori puşi să vegheze la bunul mers al Argeşului. Instituţii cu atribuţii de control, aşadar. Să controleze ce? Citeam pe www.ziarulargesul.ro un comentariu năucitor privind situaţia economiei argeşene: chipurile, e mai bine că nu mai funcţionează Argepchim, că nu mai este poluare! Dar de poluarea din trafic ce mai spuneţi? De cea de pe râuri? De pădurile măcelărite? De deşeurile generate de noua industrie? E mai bine cu pârloaga decât cu peste 120.000 de locuri de muncă, nu?
Şefii cui?
Pe de altă parte, în lipsa unor politici reale îndreptate spre cetăţean şi nevoile lui, şefii vor avea parte de o şi mai mare pârloagă. Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii un raport din care reiese că la 1 ianuarie 2017 populaţia rezidentă a fost de peste 19,63 milioane persoane, în scădere cu 122.000 persoane faţă de 1 ianuarie 2016. În Argeş, populaţia s-a redus cu peste 3.500 de persoane, până spre 630.000 de locuitori. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 68.061). Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,6%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste această vârstă şi populaţia tânără de 0-14 ani mărindu-se continuu. Indicele de dependenţă demografică a crescut de la 49 la 50 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte. Fenomenul de emigrare constituie cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei. Bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (55,4%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,6%). Nu credeţi că a sosit momentul să desţelenim şi să ne apucăm să sădim ceva şi pentru viitorul judeţului? Nu vă întrebăm pe dumneavoastră, cititorii noştri, ci pe şefi…
Un Comentariu
Puiu
Fotografia mi-a adus aminte de un banc. Vi-l spun!
Un activist de partid le spune primarilor intr-o sedinta:
-Sa aveti porumbul in sat cum sunt stalpii de telegraf! Din sala, un primar:
-La noi, asa e.
-Sa aveti graul, ca peria!
– La noi, asa e.
-Sa aveti vacile ca cartile-n biblioteca!
La noi, asa e.
Dupa sedinta primarii agitati il intreaba pe premiant, cum face el de are intocmai cum cere tovarasul!?
Pai, porumbul e ca stalpii de telegraf, unul ici =altul colea.
Graul e cat peria de inalt, iar vacile ca cartile-n biblioteca: daca tragi una cad toate!