Analiştii europeni ne-au dat de veste că economia României a crescut peste potenţialul calculat oficial, consemnând un plus de 5,8% în semestrul I. România a fost denumită astfel „tigrul Europei”, dar adevărul este că scăderile masive ale investiţiilor au frânat avântul dat de consumul populaţiei şi de relansarea producţiei industriale. Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri cu două cifre, ca în anii de „boom” 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%). Infrastructura rămâne însă marea problemă, iar acest lucru se vede din plin şi în Argeş.
„Leopardul” argeşean
Dacă România este „tigru”, atunci Argeşul, unul dintre cele mai puternice judeţe ale ţării, este măcar un „leopard”. Şi „tigrul”, şi „leopardul” au însă muşchi de carton. Astfel, marile investiţii lipsesc din Argeş: de abia de curând s-a da drumul la bani prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, axele de finanţare pentru proiectele cu fonduri europene nu sunt gata toate, iar lucrările bugetate local sunt mici. Aşadar, creşterea este oarecum forţată: provine din construcţia de blocuri şi vile (cum se vede la tot pasul şi prin Piteşti), cumpărarea de maşini (mai mult second-hand, ca şi în Argeş), precum şi din comerţ (creşterile salariale din sectorul bugetar şi-au spus cuvântul). Dar investiţiile, care constituie, de fapt, motorul economiei, sunt reduse. Iar infrastructura, cel mai mare „absorbant” de fonduri, este la pământ: doar se vorbeşte despre autostrada Piteşti-Sibiu şi despre drumul expres Piteşti-Craiova, nici nu s-a dat drumul la licitaţie pentru reabilitarea Transfăgărăşanului, în vreme ce parcul industrial Piteşti este încă în stadiul de proiect, fiind ţinut pe loc de nebunia suprapunerilor de terenuri generată ani la rând de primăria din Bradu. Aşadar, om fi „tigri” sau „pisici”?
„Exportăm” bani
Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.
Industria a început să „prindă” această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde euro. Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Şi a urmat… criza! Aşa că mare atenţie şi acum!!!
