„Respect pentru valorile naţionale”, la Muzeul Goleşti
* Pentru promovarea valorilor, uniţi în cuget şi-n simţiri!
Autorităţile judeţene, alături de personalităţi din domeniile ştiinţă şi cultură (academicieni, profesori, regizori şi actori, jurnalişti) au format un grup de iniţiativă pentru promovarea valorilor naţionale. Vestea a fost primită cu interes şi de alte personalităţi din ţară care au anunţat că doresc să se alăture grupului. Nu întâmplător, apelul făcut la sfârşitul săptămânii trecute la Muzeul Goleşti a fost lansat în contextul Centenarului Marii Uniri. Totodată, după cum au apreciat participanţii, decizia de a pune piciorul în prag, de a suna deşteptarea, a luat naştere într-un moment delicat prin care trece ţara noastră.
Totul pentru tineri
Discuţiile s-au polarizat în jurul fântânii din curtea Goleştilor
„Am constatat şi noi, ca şi dumneavostră, ca toţi românii, că valorile naţionale, respectul, protejarea şi promovarea acestora sunt trecute de multe ori în plan secund sau lipsesc. Şi atunci am considerat că tinerii trebuie să cunoască valorile, după care, evident, dacă doresc – să le respecte. Eu cred că aşa se va întâmpla” – a fost motivaţia preşedintelui Consiliului Judeţean, Dan Manu, la deschiderea evenimentului.
Purtătorul de cuvânt al grupului de iniţiativă, jurnalistul Bogdan Ficeac, a făcut un apel la unitate, la trezirea conştiinţei naţionale şi la sprijinirea acestui demers care, în opinia academicianului Răzvan Theodorescu, este o idee bună, care se şi întâmplă.
Acad. Răzvan Theodorescu
„Acum nu mai avem clasă politică şi lideri, e ceva ce nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp. Prin urmare, sunt profund sceptic în legătură cu ce va face Preşedenţia şi Guvernul care, când a fost adusă în discuţie promovarea valorilor naţionale, au fost doar cu vorbele şi nu fac mai nimic. Ce aşteptări să ai când unii politicieni îl confundă pe Ion Brătianu cu Ionel Brătianu? Or, din punctul meu de vedere, Ionel Brătianu este cel mai mare om politic al istoriei româneşti. Sunt trei mari proiecte pe care ţara noastră le-a dus la bun sfârşit: Mica Unire, Independenţa şi Marea Unire. Astăzi e nevoie mai mult ca oricând să recunoaştem adevăratele valori. Felicit autorităţile pentru că au adus aici tinerii olimpici (n.r. – la eveniment au asistat olimpici argeşeni, dar şi elevi cu rezultate deosebite la învăţătură, de la Colegiul „Zinca Golescu”). Ei sunt viitorul şi pentru ei trebuie să vorbim de aceste valori naţionale! Astăzi, lumea condamnă naţionalismul, care este o doctrină perfect viabilă (spre exemplu, naţionalismul lui Titu Maiorescu sau naţionalismul paşoptiştilor – că tot suntem la Goleşti). E nevoie de o dezbatere în jurul acestui concept, pentru că e confundat cu ultranaţionalismele care fac atâta rău” – a spus fostul Ministru al Culturii.
O istorie bazată pe adevăr
Mircea Diaconu
Şi academicianul Eugen Simion a salutat demersul care a luat naştere în Argeş, motivând necesitatea ca proiectul să fie extins la nivel naţional, deoarece adevăratele valori sunt necunoscute, contestate sau… condamnate. „În manualele de istorie a dispărut termenul de «naţiune», iar anumite personalităţi sunt prezentate inexact. Să spunem adevărul e cea mai bună soluţie, altfel vom mistifica în continuare istoria. De asemenea, trebuie ca televiziunile să acorde mai mult spaţiu culturii; în momentul de faţă nu acordă suficientă atenţie” – a spus dl. Simion.
Aceeaşi părere a avut-o şi realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, care a subliniat necesitatea unor reglementări în cultura română, precum şi promovarea culturii în mass-media. Totodată, a atras atenţia că, în pragul Centenarului Marii Uniri, anumite monumente din ţară sunt într-o stare deplorabilă (spre exemplu, casa lui Iuliu Maniu a ajuns o ruină) şi, în aceste condiţii, „aşa respectăm noi valorile?”. „De ce parlamentarii nu se consultă cu academicienii? De ce nu folosesc valorile? Toată bătaia de joc (trivialităţile de la TV, lipsa de interes pentru cultură) e făcută cu bună ştiinţă, pentru că un popor se conduce mult mai uşor fără elite” – a spus realizatoarea TV.
Şi academicianul Gheorghe Păun a tras un semnal de alarmă cu privire la starea proastă a monumentelor din ţară, dar şi referitor la faptul că tinerii au nevoie de modele în viaţă. Personalităţile ţării noastre trebuie „recuperate” – a spus Gh. Păun. Iar sintagma „naţionalism” trebuie redefinită. „Există naţionalism bun şi naţionalism rău” – a conchis academicianul.
Atenţie la „naţionalism”
Dan Manu (dreapta), încântat că primul pas a fost făcut
În schimb, Mircea Diaconu a atras atenţia că termenul „naţionalism” (deşi sensul iniţial derivă din conceptul de naţiune şi cristalizarea conştiinţei naţionale) trebuie folosit astăzi cu mare grijă, deoarece este interpretat în sens peiorativ, iar în ceea ce priveşte televiziunile, acestora nu trebuie să li se impună nimic. Europarlamentarul a spus că proiectul e un punct de start care trebuie să-şi fixeze o ţintă – aceasta fiind în opinia lui civilizaţia românească şi tradiţiile. „Imitarea soluţiilor europene, căci asta încercăm noi, nu aduce beneficii” – a mai adăugat Mircea Diaconu.
Regizorul Elisabeta Bostan a enunţat câteva soluţii concrete care ar fi în beneficiul tinerilor, în sensul de cunoaştere: înfiinţarea de centre de educaţie pentru copii, organizarea unui festival al filmelor făcute de copii şi introducerea filmului în şcoli.
Primul pas – cu dreptul
Ca o concluzie, întâlnirea de la Muzeul Goleşti este un prim pas reuşit dintr-un proiect curajos care, dacă va fi susţinut prin fapte concrete (şi nu abandonat), ar putea schimba mentalitatea şi stabilirea sistemului de valori la români. Doar atunci când oamenii vor cunoaşte bine trecutul, vom putea spera la un viitor strălucit, aşa cum şi-l doreşte, probabil, fiecare dintre noi. Sunt convins că din acel moment nici nu va mai fi nevoie de presiune pe televiziuni pentru a oferi informaţii veridice, dar şi de real interes. Şi tot atunci sunt convins că românii vor fi mult mai atenţi când pun ştampila pe buletinele de vot, pe ce cheltuie banii, cum petrec timpul cu copiii ş.a.m.d.
Personalităţi
Lucia Hossu Longin
La lansare au mai participat: academicianul Nicolae Panin – preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române, Dumitru M. Ion – preşedintele Fundaţiei „Academia Internaţională Orient-Occident”, Mircea Diaconu – vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi Educaţie din Parlamentul European, prof. univ. dr. Mircea Beuran – preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, prof. univ. dr. Teodor Trăistaru – preşedinte al Societăţii Române de Protetică Dentară şi Maxilo-Facială, Beatrice Rancea – manager interimar Opera Naţională, Şerban Marinescu – regizor, preşedintele Consiliului Director DACIN SARA, prof. univ. dr. ing. Şerban Valeca – preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, Laurenţiu Damian – regizor şi scenarist, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, conf. univ. dr. Dumitru Chirleşan – rectorul Universităţii Piteşti, prof. univ. Ovidiu Puiu – rectorul Universităţii „Constantin Brâncoveanu” Piteşti, Traian Ulmeanu – jurnalist, fost redactor-şef al cotidianului „Argeşul”, Filofteia Pally – cercetător ştiinţific la Muzeul Goleşti, dar şi elevi argeşeni olimpici sau cu rezultate deosebite la învăţătură precum Maria Adelina Ghebaru (Colegiul Naţional „IC Brătianu”) – premiul II la limba germană, Alexandra Ioana Ondrea (Colegiul Naţional „Zinca Golescu”) – premiul III la limba engleză, Alexandra Ioneci (olimpică – Logică), Maria-Miruna Mihai (olimpică – Religie), Alexandra-Mihaela Ilie, Alexandra-Marina Dincă, Nicole-Mihaela Stroe, Andreea-Isabela Mihăescu, Ana-Maria Soare, Alina Andreea Cucu, Diana-Adriana Tudorache.
