A comenta o criză politică înseamnă a reflecta asupra cauzelor pe care trebuie să le depăşească. Or, astăzi, prin criza politică se înţelege doar lupta dintre „ei” şi „noi”. Restul nu contează. Însă dacă analizăm discursul liderilor politici, vedem cum conţinutul ideilor lor este decerebrat. La fel, dacă analizăm şi gesturile lor politice, înţelegem că politica e doar mimată. Faptul că a fost desemnat noul prim-ministru în persoana lui Mihai Tudose nu înseamnă şi că s-a terminat criza politică. PSD a devenit un fel de partid-stat, ceea ce înseamnă că problemele sale sunt şi problemele ţării. Cu un profund dispreţ faţă de români şi de Constituţie, preşedintele Iohannis – vă mai amintiţi? – l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept prim-ministru prin SMS. Iar acum, la vremea secerişului, culegem ce-am semănat. Or, la desemnarea lui Tudose, preşedintele Iohannis doar a mimat un gest politic.

Prin urmare, după o astfel de constatare, îţi dai seama că politica acestor lideri este doar mimată, iar ceea ce contează este numai interesul personal şi de grup. Deci, dacă facem un efort de discernământ şi încercăm să separăm planurile pe care discursurile politice le-au amalgamat, ne dăm seama că politicienii par să vizeze mai ales scaunul puterii, nu soarta ţării. Politicienii fac şi desfac. Ei numesc şi destituie prim-miniştri, miniştri, secretari de stat, înalţi demnitari etc. Drept care, viaţa în mijlocul acestei societăţi a ajuns să fie mai grea decât cea din mijlocul codrilor. Şi de acest lucru nu-ţi dai seama dacă priveşti realitatea de afară prin fereastra vreunui birou sau instalat confortabil în fotoliile moi din saloanele firmelor, ce poartă urmele desuete ale unor analize economice. Îţi dai seama numai în urma lungilor călătorii, cu maşina sau fără, pe drumurile prăfuite sau desfundate. Astfel de călătorii îşi au haltele în supermarketuri, în halele ce apar peste noapte, de parcă cei care le construiesc sunt puşi pe furat, în sălile tribunalelor, în faţa ghişeelor administraţiei locale şi centrale, în şcoli, în spitale, în întreprinderile abia desfiinţate şi duse la fier vechi. Aici afli cu adevărat cât e de modernă societatea noastră şi cât este de umană. Despre societatea actuală, aşadar, nu-ţi dai seama după promisiunile lui Liviu Dragnea că până în 2022 pensionarilor, profesorilor, medicilor, funcţionarilor li se vor dubla veniturile.

Dar pericolul cel mai mare pentru societatea noastră este ca puterea să nu fie dată de proporţia voturilor raportată la numărul total al celor care şi-au exercitat dreptul de a vota, ci de voinţa unui grup oligarhic sau chiar a unei persoane. Atunci democraţia este înlocuită cu demagogia. Este exact riscul care pândeşte societatea noastră. Sigur, democraţia nu se manifestă numai prin mecanismul voturilor cetăţenilor. Acesta constituie doar una dintre uneltele ce stau la dispoziţia cetăţenilor care doresc să-şi controleze liderii politici. Democraţia se manifestă şi în perioadele preelectorale când se organizează partidele politice şi sunt selectaţi candidaţii, precum şi în perioadele postelectorale când cei aleşi trebuie să decidă asupra politicii de urmat. Comparativ cu alegerile, puterea care se instalează după acestea este influenţată mult mai mult de strategii decât de voinţa oamenilor.

Dar aceste strategii trebuie să ţină seama de voinţa majorităţii, nu de voinţa unuia sau a altuia, indiferent cât de important este el pentru societate. Dacă un asemenea politician crede că prim-ministrul, de exemplu, trebuie să fie persoana pe care şi-o doreşte el, e problema lui, pentru că premierul nu este altceva decât întruchiparea personalizată a voinţei majorităţii, chiar dacă această majoritate s-a impus cu un singur vot în plus. Or, după cum oricine poate vedea astăzi, nu toţi politicienii sunt dispuşi să respecte o asemenea regulă democratică. PNL nici măcar nu a mai mimat vreun gest politic de a propune un prim-ministru. Liberalii au intrat în izolare. PNL actual şi-a trădat ideologia, pentru că, de-a lungul istoriei, acest partid a avut un principiu liberal – „Prin noi înşine” – pe care l-a respectat mai tot timpul. Prin intermediul acestui principiu liberalii au luptat împotriva ţărăniştilor, a legionarilor şi a tuturor opozanţilor lor politici. Chiar istoricul Gheorghe Brătianu a declarat că liberalii nu pot sta în expectativă sau în izolare atât timp cât forţele extremiste urmăresc să acapareze puterea. Este vorba despre alegerile din 1937.

Prin urmare, PNL a intrat pe mâna unui somnambul politic, cum este Ludovic Orban, şi a nimfei de la Sibiu. Aceşti oameni ne lasă pe mâna partidului-stat, reprezentat de PSD, care nu e în măsură să creeze o societate autentică bazată pe straturi culturale şi instituţii democratice ale căror viaţă nu se anulează pentru că aşa vrea cineva. Iar argumentul principal că societatea noastră nu este una adevărată este dat de numărul prea mare al celor care profită de pe urma ei. Şi nu trebuie identificaţi direct, ci prin interpuşi. Or, domnul Mihai Tudose este un astfel de interpus. Aşa cum, de altfel, a fost şi Sorin Grindeanu.

Gheorghe SAVU

Distribuie pe Facebook

Gheorghe Savu

See Full Bio