Centrul de agrement Royal Park SEND92 a găzduit marţi un eveniment deosebit la care au luat parte oameni de vază ai Piteştiului: Călin Vlasie, directorul Editurilor „Paralela 45” şi „Cartea Românească”, scriitorii/criticii literari Nicolae Oprea (preşedintele USR – filiala Piteşti) şi Mircea Bârsilă, sculptorul Adrian Ilfoveanu, tenismenul Victor Hănescu şi, nu în ultimul rând, Mihai Golescu, directorul cotidianului „Argeşul”. Subiectul principal, promovarea culturii şi a presei de calitate, a stârnit interesul celor peste 100 de invitaţi care au savurat nu doar băuturile fine oferite de Grupul Alexandrion, ci şi un dialog constructiv condus de reputatul jurnalist Cornel Nistorescu (directorul ziarului „Cotidianul”). Până la momentul artistic susţinut de Nicu Alifantis, a fost adusă în discuţie una dintre marile probleme din ziua de azi – îndepărtarea de cultură, dar şi curajul (sau lipsa curajului) de a lua taurul de coarne şi de a-ţi deschide propria afacere. Cel care a sunat deşteptarea şi a subliniat importanţa culturii şi a instituţiilor de cultură a fost Călin Vlasie.
Departe de carte
„Din nefericire, România s-a îndepărtat de educaţie. Conform statisticilor, un român citeşte într-un an cam o carte, ceea ce este extraordinar de puţin. Consider că, dincolo de corupţie sau lipsa banilor, sărăcia culturală şi «moartea» librăriilor e cel mai mare rău cu care ne confruntăm ca popor. Editorii din România sunt nişte apostoli într-un fel, în sensul că pun pasiunea înaintea câştigurilor financiare. Casele editoriale nu au cifre de afaceri bogate (la nivel naţional, nu se depăşesc 80 milioane euro) şi orice antreprenor poate aprecia această sumă în sensul afirmaţiei mele. Germania are spre exemplu o cifră de 4,5 miliarde euro pe carte! Cu toate acestea, supravieţuim. De altfel, orice tip de business poate supravieţui (inclusiv editurile şi instituţiile culturale), cu condiţia ca interesul şi deschiderea să nu rămână doar pe strada unde locuieşti. Eu am încercat să fac o editură foarte complexă cu departamente speciale pentru toate categoriile de vârste: de la copii de doi-trei ani, până la adulţi foarte vârstnici” – a spus Călin Vlasie.
Editurile, un pol de cultură
„Mai mult, o editură trebuie să fie un pol de cultură. Ca să înţelegi importanţa culturii, o să vă spun doar că, la momentul când cei de la Renault au venit în judeţ pentru a prelua uzina Dacia, un mare om care a trăit aici la Piteşti şi căruia toată această ţară îi datorează enorm (vorbesc despre Constantin Stroe) m-a rugat să vin la o întâlnire secretă ca să vadă francezii că avem şi cultură, nu numai câteva ateliere la Mioveni. Acest gest m-a onorat şi nu exagerez când spun că face cât toate premiile pe care le-am luat de-a lungul timpului cu editura. Fără Constantin Stroe, România ar fi arătat mult mai rău decât ne putem imagina acum! Munca lui, făcută fără zgomot, ar trebui să fie un exemplu pentru toţi românii” – a adăugat dl Vlasie.
Gata cu „flecăreala”!
Provocat de Mihai Golescu, Cornel Nistorescu ne-a spus motivul vizitei sale la Piteşti: dincolo de problemele cu un anumit difuzor, jurnalistul susţine că e nevoie de un demers public, de o pledoarie pentru carte şi pentru presa scrisă de calitate.
„E nevoie de aşa ceva, pentru că trăim o vreme când se flecăreşte pe televiziuni în neştire. Trăim o vreme în care bulevardele şi străzile sunt pline de chioşcuri cu ziare de doi lei. Trăim o vreme în care se vorbeşte mult şi se spun multe prostii. Orice subiect serios pe care îl ridică cineva se îngroapă sau e minimalizat. Din vârful României nu există interes pentru calitate în presă şi nici pentru problemele cu care se confruntă presa. E datoria noastră să schimbăm lucrurile, vă spune un om căruia Fiscul (când şef era Sorin Blejnar) i-a pus sechestru pe casă. Am plătit ca să nu rămân fără proprietate, i-am dat în judecată şi am câştigat. Trebuie, aşadar, mult curaj! Să ştiţi că ziarele serioase (nu cele bulevardiere) vă sprijină când anumite instituţii ale statului comit abuzuri sau vă pun în situaţii aberante. Nu există ţară civilizată fără o presă serioasă. Iar ziarele tipărite păstrează clipa, nu netul, unde ştirea ajunge în câteva ore într-o arhivă la care nu se mai uită nimeni” – a spus dl. Nistorescu.
Curaj în afaceri
Despre curaj în afaceri şi motive pentru a face presă de calitate a vorbit şi directorul ziarului nostru, Mihai Golescu.
„Mama mea a fost şocată când am plecat de la catedră şi am venit să lucrez la revista «Argeş». Mi-a spus: «Bine mamă, te-am băgat la facultate ca să ajungi şi tu cineva, iar tu vrei să vinzi ziare?». La urma-urmei, cam asta facem şi acum. Ziarul, însă, face ce face şi un spectacol bun. După ce ai ieşit de la un asemenea eveniment, n-ai uitat totul: te frămânţi o noapte, două, întrebându-te care e, de fapt, mesajul? Şi ziarul serios te îndeamnă să judeci dacă ceea ce s-a întâmplat în jurul tău este corect sau nu. Internetul şi restul îţi oferă spectaculosul efemer” – a spus dl. Golescu.
La final, Cornel Nistorescu a lansat un îndemn către mediul de afaceri şi antreprenori: „Majoritatea aveţi copii. Dacă vreţi să nu adoarmă cu nasul pe telefon sau pe tabletă, dacă vreţi să aibă o deschidere către cultură, către ştiinţă, sprijiniţi editurile! Întoarceţi copiii la carte, la ziarul tipărit şi la spectacole de teatru! Apoi, încurajaţi-i să aibă iniţiative! Cred că toată lumea visează la propria afacere, însă mulţi nu au curajul necesar să plece pe acest drum. Pe noi ne-au fugărit minerii şi tot n-am renunţat. Important este să ştiţi că se pot face afaceri în orice domeniu dacă nu vă lăsaţi duşi de val”.
Verigheta şi… firma
Un exemplu elocvent este al directorului general SEND92, Nicolae Durdui, care le-a dezvăluit invitaţilor cum a început afacerea.
„Anul acesta se împlinesc 25 de ani de când am înfiinţat firma SEND92. A fost foarte greu la început, pentru că am plecat de jos. Nu am să uit niciodată că aveam nevoie de 100.000 lei, dar mai ales cum am reuşit să obţin aceşti bani: am cerut sprijin de la tot neamul meu, mi-am dat demisia de la întreprinderea de stat unde lucram, am făcut şi o demisie a soţiei mele (care nu dorea acest lucru şi i-am arătat eu cum se face), ba chiar mi-am vândut şi verigheta ca să deschid afacerea! Deci, nu a fost vorba de un risc, ci mai mult de curajul de a face lucruri pe care alţii nu le-ar lua în calcul. Ulterior, am crescut şi cred că reuşita a depins de faptul că le-am vândut clienţilor lucruri de cea mai bună calitate. Suntem convinşi că serviciile noastre satisfac cerinţele clienţilor exigenţi şi ne place să avem asemenea clienţi.”
Modelul sportiv
Victor Hănescu nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind considerat de mulţi cel mai bun jucător de tenis român după Ilie Năstase. După ce a renunţat la sportul de performanţă, Victor ne-a spus că a rămas aproape de marea lui pasiune, dezvoltând o academie aşa cum a văzut în străinătate. Şi de văzut, suntem convinşi că a văzut multe. Tenismenul are în plan un centru care să ofere serviciii complete jucătorilor, la cele mai înalte standarde de calitate.
„Am început o călătorie care îmi va ocupa foarte mult timp, dar cred că este o călătorie în care mă regăsesc. Îmi place ceea ce fac, îmi place să le dau celor tineri o bucăţică din ce am trăit eu. Am fost foarte aproape să deschid o şcoală de tenis la Piteşti, dar până la urmă am ales capitala. E nevoie de sponsori şi ţin să le mulţumesc pe această cale celor de la Alexandrion pentru implicarea lor în sport, implicarea lor în cultură, pentru faptul că au fost şi sunt alături de mine în toate proiectele pe zona de tenis. Sunt de apreciat toţi oamenii care investesc în sport” – a spus Victor Hănescu.
George OLTEANU
Foto: Al. OPREA
2 Comentarii
Dan
Imi place initiativa asta, mi se pare una laudabila, sper sa aiba si efect in viitor, sa nu ramana la stadiul unor intentii bune.
Apropo de Victor Hanescu, nu cred ca poate fi numit cel mai bun tenismen roman de dupa Ilie Nastase. Dupa parerea mea, Andrei Pavel a fost mai valoros decat Victor Hanescu (au fost cam in aceeasi generatie, tin minte ca Romania a obtinut, cel putin, in Cupa Davis multe victorii datorita lui)
emil sinescu
Am simtit in sufletul meu inzapezit(…),valuri calde de bucurie telurica,cand a fost reales in lato sensu,in fruntea scriitorilor din Pitesti- Dl.profesor universitar,doctor in filologie,critic literar erudit si istoric literar-Nicolae Oprea. Este un mare castig ,in primul rand pentru tinerii scriitori care bat la poarta poeziei ultramoderne,avand prioritate pecetea autenticitatii !
Ma rog la D u m n e z e u Autoritate Suprema in Cer sa-i pastreze lui Nicolae O prea , o sanatate de aur ,cu o varsta matusalemica !
Criticul literar s-a bucurat si se bucura in continuare de un prestigiu grandios (filotemie).
La multi ani ! domnule critic literar si succes deosebit pe taramul literelor,va spune din
inima-Em i l S i n e s c u .
Azi,02-Mai-2o18.