Conform legislaţiei europene, dacă se realizează infrastructură cu bani de la UE, autorităţile locale, judeţene şi naţionale nu au dreptul să investească niciun ban în zona respectivă vreme de cinci ani de la implementarea proiectului. De asemenea, tot cinci ani este interzisă realizarea de activităţi comerciale în spaţiul cu pricina. Or, în Piteşti au fost realizate numeroase astfel de investiţii cu bani europeni care au atras o serie de interdicţii importante.
Proiect de regenerare urbană…
Să le luăm pe rând. Astfel, a fost derulat cel mai mare proiect cu fonduri europene din Piteşti care a vizat regenerarea urbană pentru circa 40 de hectare de teren din domeniul public. Au fost refăcute alei, străzi, sisteme de iluminat, au fost făcute parcări şi bănci pentru odihnă, cămine speciale pentru ghenele de gunoi. Ce să vezi, însă: băncile nu au spătare – la fel stau lucrurile şi în parcurile Ştrand şi Lunca Argeşului – iar oamenii s-au plâns de acest lucru; primarul Cornel Ionică a declarat că, după ce vor trece anii de interdicţii de la UE, municipalitatea va investi cât va fi nevoie pentru a face şi spătare la băncile cu pricina… Pe de altă parte, unele dintre parcările amenajate nu au sisteme de scurgere a apelor pluviale, iar apa bălteşte, spre nemulţumirea locatarilor; şi în această situaţie se poate interveni după trecerea răstimpului impus de UE… Cât despre “cazematele” pentru gunoi, acestea au devenit adăposturi pentru oamenii străzii şi, între timp, legislaţia europeană s-a schimbat şi ne impune să cumpărăm platforme îngropate pentru deşeuri (licitaţia de 13 milioane lei pentru 150 de astfel de platforme are loc pe 26 iunie la Piteşti).
Parcul Lunca Argeşului
Parcul Lunca Argeşului a fost făcut cu bani europeni. Vreo 9 milioane euro a costat. A fost prevăzută şi o discotecă, dar, la fel, cinci ani nu se pot face aici activităţi generatoare de venit, deci discoteca… tace. În plus, nu e voie cu chioşcuri pentru alimente şi sucuri în parc şi nici cu activităţi recreative. Noroc că la intrarea în parc sunt maşinuţe şi o construcţie unde se mai vând astfel de produse (pe domeniul public). Unii zic că maşinuţele nu au ce căuta pe aleile parcului, dar pe unde să se plimbe copiii, printre autobuzele Publitrans sau pe Calea Depozitelor din apropiere? Nu mai vorbim despre faptul că UE nu a fost de acord cu construcţia unui dig de protecţie în parc, aşa că Argeşul s-a revărsat de două ori peste frumuseţea de parc. Abia acum, cu banii primăriei, se face un astfel de dig. La fel cum în Parcul Ştrand, UE nu a vrut să audă de reabilitarea şinelor de cale ferată pentru trenuleţ, pe motiv că se vând bilete pentru plimbarea cu acesta! Sunt doar câteva exemple de anomalii care dau bătăi de cap administraţiei şi cetăţenilor deopotrivă…
Claudiu DIŢA
