După evenimentele din Decembrie 1989, şcoala românească a cunoscut profunde transformări nu neapărat în bine, atât din punct de vedere al planurilor de învăţământ, a curriculei, cât şi a structurii anului şcolar. Dornici de realizarea rapidă a unui capitalism original – adevăratul capitalism s-a format în sute de ani, de la orânduirea feudală, prin acumulări cantitative şi calitative ale mai multor generaţii – „şmecherii” de serviciu, cocoţaţi pe baricadele puterii, şi-au lăsat amprenta incompetenţei pe toate structurile şi domeniile de activitate. În nicio lucrare de specialitate a timpului nu era prezentată şi analizată strategia trecerii de la o economie supercentralizată la una liberală, capitalistă, aceasta realizându-se prin „însuşirea” neortodoxă de capital de către unii în detrimentul celor mulţi.
Pentru ca aceşti capitalişti de tip nou să nu fie contestaţi de foştii proletari, „proprietarii de drept ai avuţiei naţionale” (vă amintiţi?), s-a acţionat asupra sistemului educaţional, înlăturându-se din programele şcolare poezia revoluţionară şi proza dedicată răscoalelor şi revoltelor populare. În planul cadru a fost introdusă ora de religie de la clasa întâi până la clasa a XII-a, aspect ce trebuie apreciat şi încurajat. După mai bine de 20 de ani de religie în şcoală, constatăm că „tinerii frumoşi şi liberi” au cam chiulit de la aceste ore, iar mentorii lor n-au nimic comun cu biserica, ci doar cu banul, singurul Dumnezeu la care se închină.
În săptămâna patimilor, elevii merg la şcoală – poate era normal să fie în vacanţă şi să meargă la denii – iar capitaliştii dâmboviţeni, care îl invocă pe Dumnezeu în toate ocaziile, programează etape de fotbal pentru ca suporterii să se „cureţe la gură” de ultimele expresii de cartier înaintea învierii! Cu puţine ore înaintea îndemnului „Veniţi de luaţi lumină!”, la radioul naţional este transmisă în direct partida de fotbal programată de… capitaliştii zilei, iar pe fundalul sonor se aud expresii care au legătură doar cu libertatea de exprimare şi în niciun caz cu… pioşenia. Şi toate pentru că:
În şcoli nu mai există corigenţe,
În om nu mai există sentimente,
Trăieşte numai mafia şi clanul,
Există doar un Dumnezeu,… e banul!
Prof. Ana DUMITRU
