Avem plăcerea de a vă prezenta ediția 2025 a Catalogului Firmelor, Instituțiilor și Întreprinzătorilor din Argeș, publicație ajunsă la cea de-a XXVIII-a apariție. Realizat sub sigla ARGEȘ PRESS, marcă înregistrată la OSIM, Catalogul s-a impus ca un brand solid în peisajul editorial românesc, beneficiind de experiența ziarului „Argeșul”, prezent de 36 de ani în presa tipărită și de 27 de ani în mediul online. Catalogul Firmelor, Instituțiilor și Întreprinzătorilor din Argeș reunește anual cele mai importante instituții publice și private, companii, întreprinzători și personalități locale, remarcabile prin performanță, stabilitate și contribuția lor la dezvoltarea județului.

Într-un sistem medical în care provocările sunt la ordinea zilei, iar resursele sunt adesea insuficiente, leadershipul autentic face diferența dintre stagnare și progres. Marian Clipici, manager al Spitalului de Boli Cronice Călinești, vorbește despre responsabilitate, echilibru și forța unei echipe unite. Urmează un interviu care dezvăluie culisele managementului medical, de la provocările zilnice până la speranțele pe termen lung, toate ghidate de respect față de pacient și dedicare profesională.

Care a fost cea mai mare provocare pe care ați întâmpinat-o ca manager al Spitalului de Boli Cronice Călinești și ce satisfacție v-a adus depășirea acesteia?

Cea mai mare provocare pe care o întâmpin ca manager al Spitalului de Boli Cronice Călinești este găsirea soluțiilor pentru deficitul de personal, pentru modificările legislative care apar constant, dar și pentru pacienții care așteaptă nu doar tratament, ci și un cuvânt de speranță din partea personalului medical. 

Cea mai mare satisfacție este momentul în care pacienții se externează mulțumiți de serviciile oferite, când starea lor de sănătate se ameliorează semnificativ și când observ la colegii mei empatie și respect față de pacienți.

În spital, „a învinge” nu se măsoară în cifre, ci în vieți salvate, în echipe motivate și în încrederea pacienților.

Cum reușiți să inspirați și să motivați echipa medicală și personalul auxiliar pentru a oferi servicii de calitate pacienților?

Într-un spital, a învinge înseamnă să transformi un context adesea marcat de lipsuri, birocrație și presiunea permanentă a urgențelor într-un spațiu al echilibrului și al speranței. Managerul trebuie să fie busola echipei, să inspire prin calm, prin înțelepciune și prin puterea de a lua decizii juste.

Nu este arta de a domina, ci arta de a construi, pas cu pas, un drum pe care întreaga echipă să simtă că merge împreună, spre binele pacienților.

Cum vedeți evoluția Spitalului de Boli Cronice Călinești în următorii 5–10 ani și ce schimbări sperați să implementați pentru a îmbunătăți experiența pacienților?

Viitorul medicinei în Argeș trebuie să fie centrat pe pacient și bazat pe inovație. Avem nevoie de digitalizare, de centre de diagnostic moderne și de consolidarea resursei umane. Medicina viitorului nu înseamnă doar aparatură performantă, ci și medici și asistenți medicali motivați să rămână aici, să investească în comunitate.

Dacă vom reuși să combinăm tehnologia cu respectul pentru pacient și cu grija față de personalul medical, Spitalul de Boli Cronice Călinești poate deveni un model regional de medicină modernă.

Cum reușiți să mențineți un echilibru între resursele disponibile și necesitățile pacienților, mai ales în secțiile cu îngrijiri paliative?

Lipsurile sunt inevitabile într-un sistem public, dar nu trebuie să devină o scuză. Le gestionez prin prioritizare: ceea ce este vital pentru pacient trebuie să fie pe primul plan.

În paralel, caut soluții prin redistribuirea resurselor, prin parteneriate și prin adaptarea procedurilor la realitatea existentă.

În astfel de situații, creativitatea managerială contează enorm: uneori, o bună coordonare a resurselor umane poate compensa lipsa materialelor, alteori solidaritatea echipei devine resursa-cheie.

Important este să nu faci compromisuri care pot pune în pericol viața pacientului. Pacientul nu trebuie să simtă lipsurile, ci să aibă certitudinea că este în siguranță.

Cum abordați schimbările și provocările din domeniul sănătății, mai ales într-un spital cu resurse limitate și cerințe crescute?

Abordarea schimbărilor într-un spital cu resurse limitate presupune leadership adaptiv, prioritizare și o implicare reală a echipelor. În primul rând, este esențială o prioritizare clară a nevoilor: identificăm ariile critice, direcționăm resursele acolo unde impactul este cel mai mare și reevaluăm constant situația în funcție de realitățile din teren.

O altă direcție importantă este optimizarea proceselor interne. De multe ori, dificultățile nu provin doar din lipsurile materiale, ci și din utilizarea ineficientă a resurselor existente. Standardizarea procedurilor, digitalizarea fluxurilor și reorganizarea circuitelor pacienților contribuie la reducerea presiunii asupra personalului și la creșterea calității îngrijirii.

La fel de importantă este comunicarea. Schimbările sunt acceptate mult mai ușor atunci când echipele înțeleg contextul: explicăm motivele deciziilor, clarificăm obiectivele și ascultăm feedbackul tuturor categoriilor de personal. Aceasta întărește încrederea și reduce rezistența la schimbare.

Nu în ultimul rând, investim în cea mai valoroasă resursă a spitalului: oamenii. Programele de formare, măsurile de prevenire a burnout-ului, recunoașterea meritelor și implicarea angajaților în procesul decizional mențin moralul ridicat și susțin calitatea actului medical. Într-un astfel de context, echipa devine motorul transformării.

Cum apreciați colaborarea cu Consiliul Județean Argeș și Ministerul Sănătății în ceea ce privește susținerea și deblocarea posturilor necesare pentru personalul medical?

Consider colaborarea cu Consiliul Județean Argeș și Ministerul Sănătății esențială pentru buna funcționare a spitalului, în special în ceea ce privește susținerea și deblocarea posturilor necesare personalului medical.

În ultimii ani, am remarcat o deschidere tot mai mare pentru dialog și identificarea unor soluții adaptate nevoilor reale din teren.

Procesul de deblocare a posturilor este complex și birocratic, însă prin comunicare constantă, justificări temeinice și prezentarea unor date clare privind încărcarea personalului și necesitățile medicale, am reușit să obținem sprijinul necesar în momente critice.

Apreciez faptul că atât Consiliul Județean, cât și ministerul înțeleg că resursa umană este fundamentul calității actului medical. Menținerea unei colaborări transparente și proactive ne va ajuta să acoperim deficitul de personal și să asigurăm servicii medicale sigure și eficiente pentru pacienți.

Ce sfat ați transmite tinerilor medici, asistenți medicali sau altor profesioniști din domeniul sănătății care doresc să contribuie activ la dezvoltarea comunității și să facă o diferență reală în viețile pacienților?

Le-aș transmite tinerilor profesioniști că adevărata diferență începe cu implicarea și responsabilitatea de zi cu zi. În sănătate, progresul nu se vede întotdeauna imediat, dar impactul cumulativ al gesturilor mici, al dialogului corect cu pacientul și al respectării standardelor profesionale este enorm.

I-aș încuraja să rămână curioși, să continue să învețe, să caute soluții noi și să nu se teamă să pună întrebări. Medicina evoluează continuu, iar deschiderea către schimbare este un avantaj major.

În același timp, empatia și respectul sunt la fel de importante ca orice act tehnic. Pacienții simt când cineva îi ascultă cu adevărat, iar această relație construiește încredere și îmbunătățește rezultatele medicale.

Nu în ultimul rând, i-aș încuraja să se implice în comunitate — prin proiecte educaționale, prevenție, voluntariat sau inițiative locale.

Un singur profesionist dedicat poate schimba dinamica unei întregi comunități.

Fiecare pas făcut cu integritate și pasiune aduce sistemul medical mai aproape de ceea ce ne dorim cu toții: un mediu în care pacienții sunt tratați cu competență, demnitate și speranță.