Exclusivitate – Interviu cu prof. Dumitru Tudosoiu, inspector școlar general

* De ce spune „generalul” că boicotul lovește în copii, nu în sistem

În prag de an școlar, între amenințări cu boicotul festivităților, nemulțumiri legate de norma obligatorie de predare și o programă școlară depășită, inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu trage un semnal de alarmă. Într-un interviu fără menajamente, acesta arată cum se compromite simbolistica începutului de an prin proteste prost direcționate și de ce programa actuală produce mai mult haos decât educație. În același timp, șeful Inspectoratului Școlar Argeș explică modul în care Legea 141/2023 a declanșat o amplă reorganizare a rețelei școlare în Argeș, fără concedieri și fără pierderi pentru elevi, dar cu mari eforturi de gestionare a personalului și a comunităților locale.

Boicotul festivităților – o soluție potrivită?

* Există voci care vorbesc despre boicotul festivităților de început de an școlar, din 8 septembrie 2025. Care este opinia dumneavoastră?

** Dacă ne referim la boicot ca formă de protest sindical, ca un semnal de alarmă, înțeleg. Este un drept și un mijloc legitim de a atrage atenția asupra problemelor. Totuși, nu cred că festivitatea din 8 septembrie, când începe anul școlar 2025-2026, ar trebui afectată prin neprezentarea profesorilor la catedră. Prima zi de școală este o zi sfântă în învățământul românesc. Pentru copii și părinți, este un moment unic: intrarea în clasa pregătitoare sau trecerea dintr-un ciclu educațional în altul. Noi, profesorii, nu ar trebui să le răpim această bucurie. Putem protesta și negocia, dar nu în acest mod. Nu mi se pare corect față de elevi și părinți. Scopul nostru nu este să facem rău societății, ci să o sprijinim.

* Dacă totuși se va recurge la boicot, ce implicații există?

** Este simplu: dacă profesorii boicotează festivitatea și nu intră în clasă, ziua respectivă nu poate fi plătită. Nu poți primi salariu dacă nu semnezi condica și nu prestezi activitate. Greva vine cu consecințele ei. Sper ca toți colegii mei să înțeleagă că nu putem lovi în beneficiarii direcți – elevii și părinții – pentru a ne face auziți.

Un sistem educațional mai suplu și flexibil

* Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele beneficii aduse de Legea 141 în organizarea sistemului de învățământ?

* Partea pozitivă a Legii 141 constă în crearea unui sistem educațional mai suplu și mai flexibil. Educația trebuie centrată pe elev, care trebuie să beneficieze de toate condițiile materiale și resursele umane necesare pentru o educație de calitate, în unități bine organizate, întemeiate și adaptate.

* Ce înseamnă concret această flexibilitate?

** Flexibilitatea presupune adaptarea sistemului la realitățile demografice și administrative. E diferit să administrezi o școală cu 350 de copii față de una cu 600, 800 sau chiar 1.000 de elevi. Trebuie să construim un sistem orientat spre eficiență și calitate, nu spre fragmentare și risipă de resurse.

Dacă o unitate are sub 250 de copii în ciclul preșcolar sau sub 500 în ciclul primar, gimnazial și liceal, își pierde personalitatea juridică. Aceasta nu înseamnă închiderea școlilor, ci doar reorganizarea administrativă. Sediile rămân, elevii și profesorii rămân, dar conducerea este preluată de o structură mai mare. Este o măsură logică, menită să eficientizeze administrarea, fără să perturbe procesul educațional.

* Vor exista modificări privind programa sau cadrele didactice?

** Nu, nu se schimbă nimic la nivelul programei, profesorilor sau al conținutului disciplinelor. Reorganizarea este strict administrativă și managerială. Eu asta o văd cumva ca o repliere pe noile condiții demografice existente în sistemul administrativ românesc. Pentru aceste lucruri ne zbatem de cel puțin o lună să găsim soluții. În mare parte am găsit soluții.

* Cum ați reușit, în contextul noilor reglementări privind norma didactică, să evitați pierderi de posturi sau trimiterea cadrelor didactice în șomaj?

* La acest moment, în județul Argeș, nu mai există niciun cadru didactic aflat într-o situație de risc profesional, în sensul că nu ar avea suficiente ore pentru completarea normei. Am reușit să închidem această problemă. Ne raportăm la o categorie socio-profesională de aproape 7.000 de persoane. Odată cu intrarea în vigoare a Legii 141, care a modificat norma didactică de la 18 la 20 de ore – respectiv de la 16 la 20 de ore pentru anumite categorii – a fost necesar să luăm o serie de măsuri de echilibrare. Chiar dacă nu toți profesorii predau în aceeași unitate de învățământ, am găsit soluții în școli vecine sau aflate în apropiere, astfel încât fiecare cadru didactic titular să își poată completa norma.

În urma ședinței publice din 26 august, care s-a încheiat în jurul orei 17:00, toate cadrele didactice au primit o soluție. Poate că, pentru unii, aceasta nu este ideală – cel puțin nu pentru un an întreg – dar important este că niciun profesor din județul Argeș nu a rămas fără normă sau nu a fost trimis în șomaj.

* Mai există probleme nerezolvate?

** Avem încă în lucru problema personalului administrativ în unitățile comasate, unde există posturi dublate de contabil, secretar, administrator de patrimoniu și bibliotecar. Căutăm soluții pentru continuitatea acestor angajați.

O altă problemă este norma obligatorie de predare pentru manageri – 10 ore pe săptămână. De exemplu, eu, ca inspector școlar general, trebuie să fiu prezent la conducere între 8:00 și 16:00, iar jumătate din timpul meu este ocupat cu ore la clasă, ceea ce afectează cred eficiența managerială. Mi-aș dori ca statul să recunoască importanța rolului de manager și să permită un regim distinct pentru funcțiile de conducere.

Despre comasările școlare

* Care este scopul comasărilor școlare? Vrem doar eficiență administrativă?

** Da, în primul rând este eficientizarea și adaptarea la realitățile demografice. Activitatea educațională propriu-zisă nu se schimbă, dar costurile administrative scad. În majoritatea cazurilor, copiii rămân în aceleași spații fizice, doar tutela administrativă se modifică. Unde au fost mutări, am ales școlile cele mai bine dotate și reabilitate recent, pentru confortul elevilor. Reorganizarea aceasta logistică managerială eu cred că va asigura un sistem mai flexibil și mai suplu. 

* Puteți oferi câteva exemple de comasări gestionate?

** De exemplu, la Costești, din cele două licee ale orașului – Liceul Tehnologic și Liceul Teoretic – avem, începând cu 1 septembrie 2025, o singură unitate, prin comasarea acestora sub egida Liceului Teoretic Costești, care preia și Liceul Tehnologic. Liceul va funcționa în două spații – atât în sediul Teoreticului, cât și în cel al Tehnologicului – sub aceeași conducere.

Toate cadrele didactice, precum și personalul auxiliar și nedidactic, vor avea în decizia de încadrare și în contractul de muncă Liceul Teoretic Costești ca unic angajator. Așadar, vor fi operate modificări și în documentele personale ale angajaților din această unitate.

La Rucăr, am comasat Școala Gimnazială „Nae A. Ghica” cu Liceul Tehnologic „Victor Slăvescu”. Toți elevii și profesorii vor fi sub tutela Liceului Tehnologic, care are un nivel superior de încadrare. Astfel, toți copiii din zona Rucăr, fie că merg la gimnaziu, fie la liceu, vor fi integrați sub cupola noii unități de învățământ – Liceul Tehnologic „Victor Slăvescu” Rucăr, care își păstrează personalitatea juridică, dar va funcționa în mai multe spații și cu un număr mai mare de elevi.

La Câmpulung, am rezolvat situația de la Liceul Teoretic „Dan Barbilian”, căruia i-am alocat Grădinița „Sf. Nicolae”. De asemenea, am comasat școlile „C.D. Aricescu”, „Theodor Aman” și alte structuri.

La Curtea de Argeș, Liceului „Regele Mihai I” i-a fost alocată Școala Gimnazială „Basarab I”. În plus, Grădinița cu Program Normal „Căsuța cu Povești” și alte trei grădinițe au fost alocate Școlii Gimnaziale ”Carol I”.  

Cum au decurs comasările în Pitești?

Grădinița „Armonia” a fost absorbită de Școala Gimnazială „Tudor Mușatescu”, Grădinița „Pui de Lei” de Școala „Tudor Arghezi”, Grădinița „Dumbrava Minunată” de Școala „Nicolae Simonide”, Grădinița „Luminișul Pădurii” de Școala „Negru Vodă”, iar Grădinița „Rază de Soare” de Grădinița „Castelul Magic”. De asemenea, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” va fi absorbit de Liceul Tehnologic „Dimitrie Dima”. 

Repet: acestea sunt modificări exclusiv juridico-administrative, activitatea didactică continuând în aceleași spații, cu același personal. Scopul este o structură mai coerentă și eficientă.

Receptivitatea comunităților locale

* Ați avut consultări cu primarii și directorii de școli? Cum au reacționat?

** Am avut multe discuții constructive. Nu toate deciziile sunt ușor de acceptat, dar scopul nostru comun este bunul mers al educației. În mediul rural, unde clasele sunt dispersate, am centralizat elevii în școlile de centru sau am păstrat clase simultane, dacă infrastructura permite. Au existat însă și excepții: acolo unde școala din sat era recent reabilitată și avea condiții foarte bune, am optat să păstrăm copiii în acea clădire.

Inițial, au existat reticențe, ceea ce este firesc la schimbări, dar după o bună comunicare și explicare, lucrurile s-au liniștit.

* Ce mesaj aveți pentru părinții îngrijorați?

** Le transmit că, în centrul deciziilor, se află copiii. Nicio măsură nu a fost luată fără o analiză atentă a impactului asupra lor. Siguranța, accesul la educație de calitate și stabilitatea procesului educațional rămân prioritare. Suntem deschiși la dialog ori de câte ori apar neclarități.

Reforma programei școlare: o necesitate

*Ați menționat că reforma programei școlare este esențială. Ce anume ar trebui schimbat?

** Din punctul meu de vedere, programa școlară trebuie modificată din temelii. Astăzi, la aproape toate materiile, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, avem prea mult conținut, dar prea puțin timp.

De exemplu, dacă îl studiem pe Eminescu – indiferent ce operă alegem – nu-i putem aloca doar două ore. Eu aș prefera să reducem alte teme, mai puțin relevante, și să alocăm 4, 6, chiar 10 ore pentru operele fundamentale ale culturii române.

* Deci, propuneți mai puține lecții, dar să fie mai profunde?

** Exact. Mai bine studiem temeinic câteva lucruri importante, decât să trecem superficial prin 20 de lecții. Așa, elevul rămâne cu ceva în minte, înțelege, face conexiuni.

În plus, eliminăm nevoia de meditații. Dacă îl predai temeinic pe Eminescu în clasă, elevul nu mai are nevoie să meargă la un meditator. Scăpăm și de „sperietoarea” bacului: „Dacă pică Scrisoarea a III-a?” – nu mai contează, pentru că ai învățat deja.

* Reforma ar trebui aplicată doar la limba română?

** Nu, e valabil în tot sistemul. Uitați un exemplu de la matematică, clasa a V-a: în doar șase ore, elevii fac trei teme complet diferite – numere la putere, numere în bază, fracții.

Copiii abia intră într-un nou ciclu. Este prea mult, prea repede. Hai să le oferim 6 lecții doar pentru numerele la putere, să fim siguri că înțeleg. Abia apoi să trecem mai departe.

Și dacă unii nu reușesc, nu e nicio dramă. Nu toată lumea trebuie să fie academician. Avem și învățământ profesional, pentru cei cu alte aptitudini.

* Vedeți învățământul profesional ca o soluție reală?

** Absolut. Sunt elevi care nu rezonează cu teoria, dar au înclinații practice extraordinare. Trebuie să le oferim o cale. Din păcate, în România mulți părinți vor neapărat copii „de elită”, dar nu toți sunt făcuți pentru asta. Învățământul profesional trebuie valorizat, nu privit ca un plan B.

* Aveți și alte exemple de disproporții în programa actuală?

** Sigur. La istorie. Chiar am avut o situație clară cu fiul meu, în ciclul gimnazial. A studiat Imperiul Roman în… două ore! Două ore pentru o civilizație care a dominat planeta timp de peste 1.400 de ani! Cum este posibil așa ceva? Mi se pare complet absurd. Nu știu dacă ar trebui 4 ore, 6 ore sau 8 ore – dar trebuie să aloci suficient timp astfel încât, după ce s-a încheiat lecția, toți elevii să fi înțeles ceva. Să rămână cu informații esențiale și să poată face legăturile necesare despre cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm.

Dacă nu pricepem aceste lucruri fundamentale, ne pierdem reperele; ajungem să ne lăsăm pradă unora care vin și spun tot felul de aberații la televizor, iar noi, ca societate, le dăm crezare.

* Fără o cultură generală solidă, nu avem cum să filtrăm adevărul de manipulare.

** Așa este. Pe de altă parte, nu putem repara într-un an ce s-a greșit în 36 de ani. Dar dacă nu începem să schimbăm fundamental programa, dacă nu înțelegem rolul real al managementului educațional, dacă nu separăm protestul legitim de sabotarea simbolurilor – cum e prima zi de școală – atunci pierdem toți. În primul rând, copiii.