Mănăstirea Curtea de Argeș se situează în Topul celor mai vizitate mânăstiri din România. Mai exact, pe poziția a treia, după Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Prislop.

Mănăstirea de la Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnul ţării Româneşti, Neagoe Basarab, construcţia mănăstirii Curtea de Argeş a avut loc între anii 1514 şi 1517.  Biserica mănăstirii a fost edificată chiar pe locul vechii mitropolii ridicată aici în anul 1359, iar lucrările au fost încheiate în anul 1517. Sfinţirea acestui impresionant lăcaş a avut loc la 15 august 1517, chiar de Adormirea Maicii Domnului, care a dat hramul sfântului edificiu. La slujbă au fost prezenţi domnul Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, precum şi Teolipt – Patriarhul Constantinopolului.

Legenda sune că, dorindu-şi să înalţe o biserică neasemuită ca frumuseţe, domnitorul Neagoe Basarab i-a cerut meşterului Manole, ajutat de alţi nouă “meşteri mari”, să o ridice. 

Dar tot ce construiau ziua se năruia în timpul nopţii. Manole a visat că dacă-și va sacrifica soția, construcția va rezista.  Aşa că Manole îşi zideşte soţia iubitoare, pe Ana şi copilul lor nenăscut din pântecele acesteia, în peretele construcţiei, pentru ca biserica să poată fi terminată.

Începând cu acea noapte, construcția nu a mai dispărut, jertfa ridicând blestemul ce se apunea asupra șantierului. Impresionat de frumuseţea ei, dar temându-se că meşterii să nu mai înalţe, în altă parte, o biserică la fel de măreaţă, domnitorul îi abandonează pe aceştia pe acoperiş.

Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, a fost, în acelaşi timp, şi necropolă domneasca. Iar ulterior necropolă regală. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali. Neagoe Basarab (decedat la 1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida – Doamna Despina (1554), soţia lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.

Distribuie pe Facebook

Argeşul

See Full Bio