Casa Sattler din Piteşti, un exemplu de cum pot fi păstrate vii clădirile istorice.
Municipiul Piteşti, deşi vizibil afectat arhitectural de proiectele mamut ale epocii comuniste, oferă curioşilor numeroase clădiri istorice valoroase, multe dintre ele proiectate încă din vremea „boierimii”: secolele XVIII-XIX sau chiar mai înainte.
Restaurarea, respectiv punerea în valoare a acestor imobile este o mare provocare pentru administraţia locală, din simplul motiv că sunt la mijloc costuri enorme. În plus, cum municipiul Piteşti nu este recunoscut la scară largă drept destinaţie turistică, astfel de proiecte sunt la coada priorităţilor.
Totuşi, cred că se poate mai mult! Mă gândesc la o zonă de promenadă adiacentă centrului, care să atragă prin arhitectura caselor vechi. Mă refer în mod special la strada Sf. Vineri şi alte străzi „ascunse” în spatele bulevardului Brătianu.
Spre exemplu, pe strada Florăriei am (re)descoperit Casa Sattler, un imobil ridicat la începutul secolului XX, care fusese propus spre a fi demolat înainte de Revoluţie.
Actualmente, casa care a aparţinut unui neamţ pe nume Heinrich Sattler, este un restaurant apreciat de către „connaisseurs”. E o clientelă diferită faţă de ce vezi la Pavone sau The Place, de pildă. Bună sau rea, depinde cum apreciază fiecare.
Ce pot spune este că mi-aş dori ca autorităţile locale, în parteneriat cu mediul public-privat, să conceapă un plan de restaurare pentru cât mai multe clădiri istorice şi, mai mult decât atât, acestea să fie incluse într-un circuit tip zonă de promenadă. Desigur, nu ar fi deloc isteţ să facem restaurante în toate aceste imobile. Pot fi diverse afaceri şi servicii care să facă centrul Piteştiului mai atractiv (şi mai mare). Până la urmă, strada Mare nu este chiar atât de mare, iar cetăţenii şi turiştii ar putea continua prin pasajul Magnolia spre strada Sf. Vineri, apoi cu ocolire la stânga până în strada Crinului şi mai sus, înapoi la punctul de plecare.
Şi pentru că am menţionat strada Sf. Vineri, nu putem încheia fără să menţionăm o clădire emblematică a Piteştiului vechi, anume Hanul Gabrovenilor.
Despre acesta, Filofteia Pally, cercetător ştiinţific, expert naţional în etnografie la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, spunea:
„Trecem, adeseori, pe lângă mărturii istorice semnificative, fără a le observă , fără a reacționa! Am propus, pe cale oficială, amendarea Legii monumentelor istorice, care să permită salvarea construcțiilor abandonate, prin soluții eficiente! Lipsa de reacție este și ea un răspuns…
Astăzi, vă semnalez Hanul Gabroveni -Cutzitaru, din Pitești, monument istoric, clasa B, situat pe stradă Sfânta Vineri, nr. 23.Construit la 1877, de Hagi Cristea Vasiliu, din Gabrovo- Bulgaria , hanul a devenit, ulterior, proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cutzitaru. Edificiul are fațada eclectic clasicistă , planul lui cuprinzând un gang axial, o pivniță boltită , un grajd și 38 de camere. O valoroasă construcție de secol XIX, având vârsta independenței noastre, peste care ruina se așterne zi de zi, fără milă! Ce păcat! Unde este decizia politică?”
Este doar un exemplu dintre zecile de imobile valoroase pe care le are municipiul Piteşti. Chiar aşa, le lăsăm în ruină?
Atât Casa Sattler, cât şi Hanul Gabrovenilor au mai fost în atenţia administraţiilor locale trecute, care au refuzat să le cumpere prin neexercitarea dreptului de preemţiune.
Iar în 2022, Casa Bobancu, deşi se dorea a fi cumpărată de municipalitate, a rămas pe mâna proprietarilor care ar fi cerut un preţ exagerat. Primăria, deşi se angajase încă din 2019 să o achiziţioneze, a renunţat după mai multe runde de negocieri eşuate.
