Dreptcredincioșii români – iar cei argeșeni și musceleni nu fac excepție – au un cult aparte pentru Muntele Athos din însorita Grecie. Se-nțelege, nu pentru forma de relief în sine pe care, se spune, mergea Maica Domnului, ci pentru mănăstirile și modul de viețuire de acolo și pentru rânduiala unică în lumea ortodoxă. Metaforic spus, iată, Athos-ul vine în eparhia Argeșului și Muscelului prin ansamblul monastic care se va înființa în comuna Vlădești.
Pelerinaj Muntele Athos se află pe lista de priorități ca destinație pentru tot mai mulți argeșeni, pentru a ne referi numai la spațiul eparhiei noastre. După 1990, excursiile în Grecia – unde bărbații urcau pe muntele cel sfânt, iar femeile rămâneau la poalele lui, rugându-se în bisericile în care le era permis să intre – erau puține ca număr, în decursul unui an. Iar cei mai mulți porneau într-acolo pe cont propriu. În ultimii ani, însă, se organizează periodic adevărate pelerinaje la Athos, la care participă sute de argeșeni, autocarele fiind puse la dispoziție de agențiile de turism. Mai mult de atât, unele parohii îi îndeamnă pe enoriași să facă, o dată la câțiva ani, cel puțin o călătorie în Grecia. Turismul religios a înflorit în România, mai ales că poporul se declară creștin-ortodox convins, e drept, în procent ceva mai scăzut față de ultimul recensământ. Se pleacă masiv la mănăstirile din țară și din străinătate. Iar în topul preferințelor este Athos, legătura dintre români și așezămintele monahale de acolo fiind veche, știindu-se dărnicia domnitorilor Țărilor Române față de schiturile și mănăstirile athonite.
„Altceva”… Ce-i atrage în mod deosebit pe credincioși la Muntele Athos? Toți cei care merg acolo rămân uimiți, pleacă uluiți și, de îndată ce coboară muntele și merg către România, nu au decât o singură dorință, aceea de a se întoarce grabnic la Athos. Impresionează totul, nu doar măreția naturii și frumusețea locașurilor de cult, unele așezate pe stânci împotriva legilor fizicii care pare să nu funcționeze acolo. Dar esențialul este altul: profunzimea slujbelor, ceasurile de rugăciune, nopțile de priveghere, traiul aspru, postul negru întins pe perioade lungi cu care se învrednicesc monahii. Toți credincioșii care au mers măcar o dată într-una dintre mănăstirile athonite spun, fără să poată explica mai mult, același lucru: „E altceva. Ceva ce nu poate fi explicat. Simți dumnezeirea la tot pasul. Citești sfințenia în ochii călugărilor”. Mulți dintre ei sunt români care nu s-au mulțumit cu mănăstirile din România unde și-au făcut ucenicia și au dorit desăvârșirea. Cei de la Chilia Buna Vestire a Schitului Lacu de la Muntele Athos sunt unii dintre aceștia. Ei au dorit să clădească o mănăstire după tipic athonit și pe meleagurile argeșene. Iar arhiepiscopul Calinic Argeșeanul a binecuvântat lucrarea.
Interes enorm Locul, desigur, nu putea fi ales întâmplător. S-a avut în vedere un spațiu aflat departe de aglomerările urbane. Iar un teren identificat în Vlădești a fost considerat optim pentru noua ctitorie. 1 mai 2023 va rămâne în istoria comunei drept data la care a fost așezată și sfințită piatra de temelie a noului așezământ monahal. Sute de persoane au venit, încă din zorii zilei, pentru a fi martorii acestui eveniment de o importanță și o frumusețe aparte. Ritualul a fost special, așa cum se întâmplă în astfel de cazuri. Serviciul divin are o întindere mai mare în timp și cuprinde mai multe părți. Punctul culminant este acela în care ierarhul locului, în speță arhiepiscopul Calinic Argeșeanul, invocă pogorârea Duhului Sfânt care să sfințească piatra de temelie așezată și zidită în temelia noului locaș. La slujba de la Vlădești au fost prezenți reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, precum și parlamentari de Argeș.
Ajutor prețios La Vlădești vor fi construite un schit cu locaș de rugăciune, chilii și alte clădiri necesare. Ctitoria va costa mult. Prețurile materialelor de construcție, se știe, cresc permanent și din această cauză, până la desăvârșirea întregii opere e posibil să treacă… zece ani! Contribuția credincioșilor și sprijinul material al monahilor de la Mănăstirea Lacu de pe Muntele Athos sunt importante. Dar chiar și așa, proiectul va prinde greu contur, dacă nu este finanțat corespunzător. De aceea este vitală și implicarea Consiliului Județean Argeș. Instituția a mai sprijinit astfel de inițiative și, în general, este alături, în măsura posibilităților financiare, ajutând periodic biserici de mir, schituri sau mănăstiri cu diverse sume de bani, pentru a fi plătite anumite lucrări de restaurare, reparații, conservare.
Beneficii După ce lucrarea va fi dusă la bun sfârșit și călugării vor începe să se statornicească în mănăstirea care a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, comuna Vlădești va înflori. E lesne de intuit că vor veni mulți pelerini din alte județe pe plaiurile argeșene, mai ales în zilele de mare sărbătoare.
Cum și ce va fi? Deocamdată, cei prezenți la slujba din 1 mai s-au bucurat de ceremonialul religios și au simțit din plin fiorul duhovnicesc. Cântările de slavă înălțate din glasurile preoților, diaconilor și monahilor, unii veniți de la Muntele Athos, s-au înălțat spre cer laolaltă cu rugăciunile murmurate de fiecare pentru sine. Slujba de sfințire a pietrei de temelie, săvârșită sub cerul senin, s-a sfârșit. Greul de acum începe. Se va organiza șantierul și se va munci pe tot parcursul anului, atâta timp cât starea vremii va permite.
Cu siguranță, primarul, consilierii locali și sătenii se vor implica fiecare cu ce poate. Unii – cu sume de bani sau cu materiale, Alții – cu mâncare sau găzduire pentru muncitori. La final, toți cei care au contribuit, măcar cu o cărămidă, se vor bucura de ceea ce li se va înfățișa ochilor. Conform proiectului, așezământul monahal va fi o splendoare în peisajul comunei Vlădești. Iar marele câștig va fi cel spiritual. Monahii de la Athos își propun să aducă în noua mănăstire modul de viețuire athonit. Obștea monahală va spori, de la an la an, cu cei care vor dori să se lepede de toate cele lumești, să-și ia Crucea și să-I urmeze lui Hristos. Acolo se va practica rugăciunea isihastă, pe care o rostea și Sf. Neagoe Basarab. Iar călugării care se vor osteni în noul așezământ vor fi pildă pentru toți mirenii, credincioșii de rând cărora monahii le vor fi model. Spre a lor mântuire și slava lui Dumnezeu!