Topul drogurilor care se vând în România. Elevi implicaţi în trafic de stupefiante

* Nu există un sistem care să-i protejeze pe copii de „moartea albă”!

* Majoritatea drogurilor cu efecte psihoactive duc la dependenţă!

Extrem de complex și de complicat, consumul de droguri constituie un fenomen aproape imposibil de controlat. Cei mai vulnerabili sunt minorii, pentru că nu au discernământ. Nu puține sunt cazurile în care părinții sunt mai preocupați de carieră, de a câștiga bani și uită un lucru important, acela de a supraveghea copiii care sunt înconjurați de tot felul de tentații. Alarmant este că unitățile de învățământ au devenit – şi nu de ieri, de azi – zone de interes și acțiune pentru traficanții de stupefiante. În ultima perioadă, polițiştii şi procurorii şi-au intensificat operațiunile antidrog, una dintre cele mai ample având loc zilele trecute în mai multe licee din Bucureşti.

„Realitatea este că a crescut îngrijorător consumul de substanțe interzise în toate școlile. Eu i-am informat pe părinți atunci când am știut, iar unii au avut reacții violente și agresive la adresa mea, pentru că cer dovezi”, a afirmat directoarea unuia dintre liceele vizate de anchetatori.

„Suntem toți suspectați, dar vi se pare trafic de droguri că ne vedem și noi seara și fumăm un joint? (…) La petrecere mai întâlnim și noi pe cineva, ne mai dă ceva. Nu avem un dealer sau să mergem noi să cumpărăm”, a declarat un elev ieșit de la audieri.

Descinderi în licee

La 20 martie, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au făcut 23 de percheziţii domiciliare privind comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de mare risc și trafic de droguri de risc. Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2022, membrii grupului au comercializat droguri de mare risc și de risc consumatorilor, inclusiv elevilor din şapte licee renumite din Capitală. Spre marea lor surpriză, procurorii DIICOT au constatat că printre elevii aduşi la audieri se aflau și copii de demnitari sau consilieri la ministere, care își atrăgeau colegii spre consumul de droguri. La fel de surprinşi s-au arătat şi părinţii veniţi la DIICOT, cărora nu le venea să creadă ce acuzaţii le aduc anchetatorii copiilor.

Aşa cum am precizat şi cu alte ocazii, din păcate în România nu există centre specializate în dezintoxicarea şi recuperarea dependenţilor de droguri! Sunt secţii care funcţionează în câteva spitale unde sunt asigurate servicii medicale (evaluare, consiliere, tratament medical – inclusiv tratament de substituție), servicii psihologice (evaluare, consiliere individual și de grup) şi servicii sociale (consiliere, orientare în rețeaua de servicii destinate persoanelor consumatoare de droguri aflate sau nu în tratament), dar e prea puţin şi asta trebuie să le dea serios de gândit autorităţilor statului. Dar mai ales să acţioneze şi să ia deciziile potrivite cât încă nu e prea târziu!…

Top 10 substanțe interzise

Pe categorii, majoritatea drogurilor cu efecte psihoactive pot fi împărţite în stimulente, depresive şi halucinogene, toate ducând la dependenţă, având efecte dezastruoase asupra organismului.

Stimulentele acţionează asupra sistemului nervos central şi sunt asociate cu stări de euforie şi creşterea nivelului activităţilor mentale şi a funcţiilor motorii. Printre ele se află cocaina, crack, amfetaminele (speed), ecstasy (face parte şi din categoria substanţelor halucinogene).

Depresivele sunt substanţe chimice care încetinesc activitatea sistemului nervos central şi reduc activitatea creierului. Cele mai comune depresive sunt alcoolul, opiaceele și canabisul.

Opiaceele calmează durerea, au efect euforic şi sedativ, iar în doze mari pot provoca moartea sau coma. Aici se regăsesc heroina, morfina, opium, metadona, dipipanona, petidina.

Drogurile halucinogene provoacă distorsionări în perceperea realităţii, exemple fiind canabis, LSD, ecstasy, psilocybin (ciuperci halucinogene).

Etnobotanicele, dar mai ales NPS (noile substanţe psihoactive) reprezintă un nou tip de drog cu răspândire în continuă creştere. Produse dintr-o combinaţie de chimicale care se schimbă continuu, pot avea efecte negative puternice asupra consumatorilor, mulţi dintre ei riscând să ajungă pe un pat de spital. Din nefericire, la aceste moment, în România nu există niciun program de reabilitare a persoanelor care suferă de efectele secundare ale acestor droguri!

În funcție de modul de administrare, drogurile pot fi clasificate în injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, de inhalare, unele putând fi administrate chiar și sub formă de supozitoare. În ceea ce urmează vă prezentăm cele mai consumate 10 droguri, clasamentul fiind întocmit de specialişti.

1. Heroina

Opioid de natură, heroina, al cărei scop iniţial era unul medical, este substanţa care dă cea mai periculoasă dependenţă. Cea mai comună administrare este cea intravenoasă.

2. Cocaina

Este un stupefiant cu efect stimulent puternic al sistemului nervos central, care, printre altele, taie pofta de mâncare. Efectul durează de la 20 de minute la câteva ore, în funcţie de cantitate, puritate şi mod de administrare. Primele semne sunt hiperactivitatea, neliniştea, tensiunea crescută şi euforia urmată de stări depresive, disconfort şi… pofta de mai multă cocaină.

3. Metamfetamina

Numită şi Meth sau Ice, intră în creier şi declanşează eliberarea treptată a dopaminei, serotoninei şi a norepinefrinei. Dă dependenţă şi duce la acţiuni repetitive. Consumatorul tânjeşte după droguri, devine depresiv, doarme excesiv şi are o acută senzaţie de foame.

4. Crack

Este o formă de cocaină sub formă de cristale, care poate fi fumată. Efectul este mult mai puternic şi mai rapid decât cel al cocainei inhalate. Cel mai cunoscut efect este senzaţia de „insecte pe sub piele”, cunoscută ca sindromul Ekbom (periculoasă pentru consumator, întrucât nu se ştie ce poate face ca să scape de ea!).

5. LSD

Fizic, acest drog dilatează pupila, reduce apetitul, duce la tensiune crescută sau scăzută, încleştarea dinţilor, ameţeală, amorţeală, creşterea glicemiei etc. Psihic, efectele diferă de la om la om. În unele cazuri, se întâmplă ca ceva să rămână schimbat pentru totdeauna la nivelul creierului.

6. Ecstasy

Ex, X, boabe este un drog recreaţional, adesea asociat cu drogurile luate în cluburi de noapte. Efectele presupun ascuţirea simţurilor, euforie, empatie, dragoste, fericire, senzaţia de claritate a minţii. Pulsul crescut şi încleştarea dinţilor sunt alte efecte comune.

7. Opium

Opiu, opium, nu contează cum i se zice, conţine aceeaşi cantitate mare de codeină şi de morfină, din care se produce heroina, semi-sintetică. În unele ţări este folosit ca drog recreaţional, însă în general este interzis, fiind pe lista narcoticelor.

8. Marijuana

Canabis, iarba, weed, green, g sau oricum i se mai spune, este psihoactivă şi are efect halucinogen, fie că este fumată sau ingerată. Consumată, alterează funcţiile motorii şi activitatea creierului, iar efectele sunt foarte diferite, influenţate de absolut orice factor – consumatoul putând fi relaxat, fericit, depresiv, irascibil, panicat, paranoic.

9. Shrooms

Sunt ciuperci halucinogene, care conţin substanţe ce dau stări psihedelice. Efectul lor apare după aproximativ o oră şi durează între trei şi şapte ore, în funcţie de doză, metoda de preparare şi metabolismul persoanei.

10. PCP (Fenciclidina)

Substanţa face parte din categoria anestezicelor şi, fumată, prizată sau înghiţită, are efecte haluginogene, blochează receptorii de durere şi afectează centri motorii. PCP este mai periculos decât toate celelalte categorii de halucinogene.