Adrian Voica, liderul profesorilor din Argeș – dezvăluiri.
Consultările publice pe tema noilor Legi ale Educației s-au încheiat într-o notă pesimistă. De când au fost lansate oficial în dezbatere, cele două proiecte – pentru învățământul preuniversitar şi cel superior – au atras un val de obiecții din partea corpului profesoral și a societății civile. Adrian Voica, lider al sindicatului reprezentativ al profesorilor din județul Argeș, SIPA „Muntenia”, rezumă, în ceea ce urmează, nemulțumirile colegilor din sistemul preuniversitar argeșean.
„Lipsite de consistență”
Adrian Voica: „Profesori, părinți, elevi și majoritatea societății civile sunt nemulțumiți de noile proiecte. Proiectele de lege nu răspund marilor probleme ale învățământului românesc, cum ar fi: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata analfabetismului funcțional, diferențele majore dintre rural și urban, chestiunile cu care se confruntă copiii cu dizabilități!
Noile proiecte de Legi ale Educației din 2022 ne arată, din păcate, că singurul consens pare a fi acela că se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă. Nu există nici expertiză serioasă pe politici educaționale și nici cercetare avansată comparativă prin raportarea la realitățile din alte state din Uniunea Europeană, măcar… În proporție de 70% au fost preluate elemente din Legea 1/2011, iar prevederile noi sunt pur și simplu lipsite de consistență (stagiatura, titularizarea, evaluarea); nici nu furnizează date și nici nu descriu, măcar la nivel elementar, procesul de implementare. O atenție sporită, însă, a fost acordată admiterii în clasa a IX-a la liceele de elită, precum și reorganizării Bacalaureatului. Două inepții colosale care, dacă se vor implementa, ne vor arunca într-un haos social!
A arunca într-o lege organică promisiunea că salarizarea profesorilor se va face după o altă grilă decât cea aflată deja în vigoare – grilă pe care Guvernul a ignorat-o oricum, ajungând să piardă un proces cu sindicatele din cauza neaplicării ei! – este cel puțin o neseriozitate crasă. Oricum, anunțul recent că abia din 2027 vom avea parte de o finanțare adecvată a sistemului de învățământ indică exact ceea ce era de așteptat: pe componenta finanțării, legea rămâne strict populist-electorală.
De când au fost lansate oficial în dezbatere, la 13 iulie, cele două proiecte – pentru învățământul preuniversitar şi cel superior – au atras un val de obiecții și chiar critici vehemente din partea profesorilor, directorilor, specialiștilor în educație, părinților sau studenților. Peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire ale celor două proiecte au fost transmise până acum ministerului. Au fost lansate în dezbatere în perioada vacanțelor legale, într-un dispreț inimaginabil față de întregul corp didactic. Solicităm imperativ prelungirea perioadei de consultare publică, având în vedere importanţa strategică a noilor Legi!”.
Consultări „de ochii lumii”
<<La noi se confundă dezbaterile pe linie de partid organizate cu inspectori școlari numiți din… pix, pe criterii politice, cu dezbaterile reale, care ar putea să genereze și soluții! Consultările au fost făcute „de ochii lumii”, doar ca să fie, nu ca să producă ceva. În plus, actorii principali au fost excluși, profesorii fiind în concediu. Dezbateri reale pot să aibă loc abia după 1 septembrie, când vor reveni în școli>>, este părerea unui profesor cu 20 de ani de vechime.
Schimbări propuse
Oficial, consultarea publică a fost încheiată la 24 august. Peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire ale celor două proiecte au fost transmise Ministerului Educației. Planul este ca, din anul şcolar viitor, 2023-2024, o parte dintre prevederi să intre deja în vigoare, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.
Una dintre modificările majore va fi legată de posibilitatea colegiilor de organizare a unui examen propriu de admitere, după Evaluarea Națională, cu subiecte elaborate la nivel național, în afara școlii. O altă propunere care va fi inclusă în noua lege va fi acordarea unei prime de instalare (trei salarii medii brute) pentru cadrele didactice care se titularizează în mediul rural.
Noul format al examenului de maturitate a provocat numeroase discuții în spațiul public. Bacalaureatul va fi modificat radical, începând cu anul 2027, potrivit proiectului noii Legi a Educaţiei. Peste cinci ani, dacă se va adopta noua Lege a Educaţiei, acest examen va deveni unul de cultură generală și se va axa pe competențe. La finalul clasei a XII-a, absolvenții vor susţine un singur examen scris, care va cuprinde cinci materii. Modificarea îi priveşte pe elevii care vor intra la liceu în anul 2023 şi după.
Unul dintre cele mai contestate aspecte din noua Lege a Educaţiei pentru Învăţământul Superior este faptul că CNCTADU, organismul care avea până acum atribuţia de a verifica dacă o lucrare de doctorat a fost sau nu plagiată, „dispare” practic din noul proiect legislativ. Responsabilitatea verificării doctoratelor va fi transferată aproape exclusiv Comisiilor de Etică ale universităţilor. În paralel, vor fi înfiinţate totuşi alte două structuri: Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare. Reorganizarea CNCTADU – aşa cum a fost denumită de către reprezentanţii Guvernului – vine la pachet cu posibilitatea renunţării la titlul de doctor, „prin act unilateral de voinţă” şi cu prescrierea faptei după o perioadă de trei ani.
