În fața evidenței, oamenii își înclină fruntea. O astfel de atitudine au cei care o ascultă măcar o dată cântând pe Alexandra Dumitrache. O jună simplă, modestă, smerită în sensul cel mai profund al cuvântului. Artista crede enorm în puterea lui Dumnezeu de la care a primit și har. Unul aparte care i-a adus notorietate și care îi deschide largi orizonturi pentru viitor. Un salt spectaculos, de la strana bisericii, la marile scene ale lumii.
De la colinde și pricesne…
Deseori se întâmplă ca talentul să iasă la iveală, de acolo de unde se așteaptă oamenii mai puțin. Fără mari așteptări. Într-o astfel de situație sunt părinții Alexandrei Dumitrache, care nu și-ar fi imaginat că iubita lor copilă va ajunge o artistă în devenire. Fetița din urmă cu mulți ani a descoperit că are înclinație către muzică atunci când o asculta pe mătușa ei care studiase la Liceul de Arte „Dinu Lipatti”. La început a fost o simplă pasiune, dar la vremea adolescenței, fata și-a dat seama că are atracție spre aceeași unitate de învățământ. Datorită timbrului vocii ei a intrat la secția Canto Clasic. Aici, vreme de patru ani, profesoara Andra Bivol Costea avea să-și pună amprenta asupra personalității și formării elevei sale. Apropiată de lumea bisericească, Alexandra a cântat deseori la strană, iar mai târziu, în grup orgamnizat, cu mai mulți colegi – colinde, la Biserica „Sf. Vineri” din Pitești și la Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din parohia Vedea, alături de Corala „D.G. Kiriac”.
… la opere celebre!
Prin eforturi considerabile, doar de ea știute, fata a reușit să se mențină la nivel înalt pe ambele planuri. Și cel al prestației artistice, unde i se vede evoluția ascendentă de la o perioadă la alta, după cum afirmă cunoscătorii în domeniul muzical, și în cel al învățăturii. Nu a neglijat cartea, iar rezultatele obținute în ultimul an de liceu i-au atras laudele profesorilor. Chiar și în ultima perioadă, tânăra a ținut ștacheta sus și s-a întors încununată cu lauri de la festivaluri și concursuri. Enumărăm câteva: premiul I la „Premiile muzicale D. Lipatti”, premiul I la Concursul Național „Sigismund Toduță”, premiul al III-lea la Concursul „London Classical”, premiul al III-lea la Olimpiada Națională de Muzică de la Timișoara. A interpretat fragmente din opere celebre, iar trecerea de la biserică la scenele sălilor de spectacol a făcut-o cu o naturalețe admirabilă.
Cu arhanghelul aproape
Dar cel mai important pentru Alexandra este examenul de admitere pe care l-a dat pentru a intra la Universitatea Națională de Muzică din București. Concurența, ca de fiecare dată, a fost acerbă. Tineri din toată țara, visând cu toții la un loc în celebra universtitate, se întrec și își dau adevărata măsură a talentului lor. Fiecare e bun în felul său, fiecare e pregătit, fiecare e motivat. Însă nu este loc pentru toți. Intră doar câțiva, raportat la numărul candidaților. Bob ales, în urma unei selecții riguroase. Alexandra s-a gândit mult timp la momentul în care va fi în fața comisiei. Ani la rând. Și întotdeauna, la fiecare oră de pregătire, în particular sau la școală, doar asta își imagina, că este în fața profesorilor examinatori și că trebuie să fie la înălțime. Înainte de a pleca la sediul Universității de Muzică, Alexandra s-a oprit la o biserică. A căutat icoana protectorului ei, a Sf. Gavriil. A îngenuncheat în fața arhanghelului și l-a implorat să îi fie alături și să îi dea putere, în primul rând aceea de a-și învinge emoțiile. Iar îngerul ei păzitor a însoțit-o. Așa a simțit, că-l are lângă umărul drept. Lesne de imaginat ce stare au avut părinții ei care erau cu sufletul la gură, așteptând să iasă copila de la examen.
Un copil fericit
Și ei s-au rugat. Și preotul de la care fata primise Sfintele Taine, înainte de plecarea în Capitală. Și rudele sale, și prietenii, și mulți dintre admiratorii săi. Iar râvna Alexandrei, jertfelnicia ei, nu au rămas nerăsplătite. Tânăra îi cântase Domnului în biserică, în strană, alături de cor. Îl lăudase, îi adusese slavă. Iar Dumnezeu, se știe, nu rămâne nimănui dator. Niciodată. El, Cel care o înzestrase pe Alexandra cu har, i-a dăruit izbândă. Și încă una colosală, care i-a uimit și pe profesorii de la Liceul de Arte „Dinu Lipatti”, care se mândresc cu fosta lor elevă. Fata avea să trăiască cel mai fericit moment al vieții ei când s-au afișat rezulatele concursului de admitere: a intrat cu nota 10! Prima de sus, de pe listă! Viitorul fetei este luminos. Cu spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă, cu munca titanică de care este în stare, cu îndrumările profesoarei Iulia Isaev, o faimoasă solistă de la Opera Națională, Alexandra Dumitrache are toate șansele să se afirme și să își șlefuiască talentul la nivelul cel mai înalt, în timpul pe care îl va petrece la Secția Canto Clasic a Universității Naționale de Muzică. O așteaptă ani grei și ani frumoși, deopotrivă. Dar promite că acolo, în București, de câte ori va avea răgazul, va alerga la cea mai apropiată biserică și se va furișa discret la icoana Arhanghelului Gavriil de care se simte atât de legată. I se va ruga în continuare. Ca un copil bun, curat, frumos și fericit, bineplăcut lui Dumnezeu.
