Suntem în Săptămâna Patimilor Mântuitorului. O perioadă specială de pregătire a dreptcredincioșilor pentru momentul cel mai așteptat într-un an, Învierea lui Hristos. Despre misterul evenimentului crucial pentru istoria omenirii și importanța credinței în Dumnezeu a vorbit Părintele Calinic Argeșeanul, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului vineri după-amiază, în cadrul emisiunii „Subiect de presă” de la Antena 3 Pitești. Cei doi realizatori, Cristina Munteanu și directorul ziarului nostru, Mihai Golescu au reușit o ediție memorabilă.
Omul caută, mereu caută „Ce ne-am fi făcut fără Dumnezeu?” Întrebare provocatoare pe care editorialistul Mihai Golescu a lansat-o încă din debutul emisiunii. Referindu-se la permanentele interogații filosofice ale ființei umane, invitatul a afirmat: „Nu-l putem defini pe Dumnezeu. Omul își tot pune întrebări, tot caută răspunsuri, iar dacă nu le are își imaginează, fiecare după puterea lui, după cultura lui, după credința lui, după postul lui, după supărarea lui…” Arhiereul l-a amintit pe cunoscutul monah Nicolae Steinhardt care spunea că și dacă nu credem noi în Dumnezeu, crede El în noi. „Ce ne-am fi făcut!? Fără El nu ar fi existat viață. El este Duh de viață. Noi suntem în gândirea lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi. Suntem în inima Lui. Omul, se-nțelege este chinuit de întrebări dar credința hrănește nădejdea.”
Cum cântărim credința? Suntem şapte miliarde de oameni pe planetă. Câți cred în Dumnezeu? Cine ar putea măsura credința lor? Nu se știe. Iar arhiepscopul a atins problema felului în care suntem legați de pământ și de cele lumești: „Nu avem cum să cântărim câtă credință, câtă nădejde, câtă dragoste au oamenii toți de pe Terra. Dar când lumea nu crede în Dumnezeu, devine grea, telurică, de pământ și de plumb prin necredință. Și invers. Dragostea și credința ușurează pământul! Să fie totul ca o simfonie a Cerului și a Pământului pentru că Dumnezeu este Iubire și este Lumină și Bucurie!”
În marea trecere Totul se preschimbă. În permanență, din voia lui Dumnezeu. Din neființă, gândiți de Creator ne întrupăm, trecem dintr-o perioadă într-alta, schimbăm vârstele, precum zboară anotimpurile, ne ducem către alt prag, cel al trecerii… marea trecere. Și Paștele înseamnă tot trecere, a explicat invitatul, răspunzând întrebărilor celor doi iscusiți jurnaliști. Trecerea de la moarte la viață ar fi, în esența ei, traducerea și semnificația sărbătorii. Doar câteva zile ne mai despart de noaptea cea sfântă a Învierii însă, până atunci, dreptcredincioșii care s-au învrednicit cu postul își mărturisesc păcatele. După ce criterii alegem duhovnicul? „Nu ne obligă nimeni să mergem la preotul din sat sau cel din cartier. Să ne îndreptăm spre cel către care ne conduce sufletul nostru. Duhovnicul, precum medicul, ni-l alegem singuri”, ne-a sfătuit ÎPS Calinic. Dar importantă este Taina Sf. Spovedanii: „Părerea de rău pentru greșelile săvârșite ne va determina să rărim păcatele care ne întunecă conștiința. Să ne împăcăm cu Dumnezeu, în primul rând!”
Mărturisim adevărul Rostim „Hristos a Înviat!”, dar ce semnifică exact aceste cuvinte? Arhiereul a explicat: „Însemnă să mărturisim și după două mii de ani adevărul, să mărturism pe Hristos, biruitorul morții.” Creștin ortodocșii vor merge în noaptea de sâmbătă spre duminică să primească Vestea Învierii și Lumina ei. Dar pentru a simți cu adevărat bucuria trebuie să intrăm într-o stare adecvată – după cum îndeamnă arhiepiscopul: „Să fim în văzduhul Învierii, în atmosfera fantastică, pe care o simțim inexplicabil plutind în aer. Întreaga natură participă, deopotrivă, florile mai ales, care simbolizeză sărutul lui Dumnezeu dat pământului și tuturor femeilor care nasc prunci! Și în fiecare dimineață să facem declarații de dragoste lui Dumnezeu: Doamne, ieri te-am iubit mai puțin, dar azi te iubesc din toată inima!”
