O ţară ruinată cu care avem o graniţă comună pe întinsul a peste 600 km. Un dezastru uman. Ucraina, punctul de foc pe harta Europei. Despre cauzele războiului a vorbit pe larg doctorul în istorie Cornel Popescu, director al Muzeului Judeţean Argeş. O temă fierbinte discutată la rece la Antena 3 Piteşti, la emisiunea „Subiect de presă”, realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, directorul cotidianului „Argeşul”.
Cine sunt, de unde vin?
„Cine sunt ucrainenii? De unde vin? Există ca stat sau nu?” Este întrebarea din debutul emisiunii pe care o adresează editorialistul Mihai Golescu. Istoricul a explicat: „Povestea porneşte după secolul al VI-lea odată cu apariţia slavilor în Europa; ei se împart pe trei grupe, slavii de est cu ruşi, ucraineni şi bieloruşi, slavii de vest: polonezii şi cehii şi slavii de sud: sârbii şi bulgarii. Toată perioada medievală ei se identifică permanent ca o naţiune de sine stătătoare. Rusia kieveană este vatra, nucleul statal pentru slavii de este, a Rusiei şi a Ucrainei. Federaţia Rusă de astăzi are înglobate republici, precum Cecenia. Rusia ca moștenitoare a URSS nu a renunţat la visul cel vechi. Odată cu retragerea Rusiei kievene la Moscova, Ucraina a avut mereu conflicte cu Polonia şi Lituania, cu Austro-Ungaria, apoi a fost înglobată în Rusia ţaristă. S-au format ca grup etnic separat de ruşi. Chiar şi din punct de vedere lingvistic ei se remarcă. Au fondul lexical din limba rusă. Cristina Munteanu chestionează invitatul pe tema unei afirmaţii: „Ucraina, cea mai mare gubernie din Europa?” Directorul muzeului detaliază: „Pentru că atât imperiul ţarist, cât şi URSS au avut o politică dură de colonizare. Acolo este o diversitate de etnii, au fost căsătorii mixte între ucraineni şi ruşi. În prezent, în Ucraina pe locul doi sunt ruşii, iar pe locul trei românii. Din 46 de milioane de locuitori, 15 milioane sunt ruşi. Ruşii sunt grupaţi mai mult în regiunea estică, în Dombas. În partea de vest lucrurile stau cu totul altfel, acolo doar 1% sunt ruşi.”
De unde acuzaţia de nazism?
Realizatoarea emisiunii aduce în discuţie argumentele preşedintelui rus şi face o afirmaţie remarcabilă: „Putin vorbeşte despre Ucraina ca despre un copil rătăcit al Rusiei care trebuie întors acasă”. Cornel Popescu crede că trebuie privit în urmă: „În timpul marii crizei economice, ruşii i-au abandonat pe ucraineni care au murit de foame. I-au abandonat cu scopul clar de a-i elimina ca naţiune. Un genocid! Milioane de oameni au murit. În al Doilea Război Mondial, mulţi ucraineni, pentru a se răzbuna pe ruşi pentru marea foamete, vor lupta de partea germanilor împotriva ruşilor! De aici rezultă acuzaţia de nazism! Şi, atenţie, ei nu erau nicidecum filogermani! Nu-l iubeau pe Hitler. Însă aveau o rusofobie, o teamă de ei şi dorinţă de răzbunare. Prutul pentru a ne elibera teritoriile. Ei nici astăzi nu au o mare dragoste pentru Occident, pentru Uniunea Europeaă sau NATO, ci mai degrabă o frică de ceea ce poate să facă Rusia.”
Motivaţia lui Putin
Şi totuşi care este argumentul forte al lui V. Putin pentru a-şi justifica operaţiunile armate? Cornel Popescuj e tranşant: „Demilitarizarea ţării şi dispariţia nazismului s-ar traduce prin distrugerea capabilităţilor militare, apoi vor trece la partea a doua care înseamnă că toţi aceia care s-au opus vor fi prinşi şi judecaţi. Există din punct de vedere politic şi militar nevoia de a avea o „regiune tampon” între Federaţia Rusă şi statele NATO. S-a întreţinut această corupţie pentru că s-a dorit ca Ucraina să fie un stat eşuat. Fiind un stat eşuat, un stat slab, atât Rusia, cât şi SUA puteau să controleze „jocurile” acolo şi puteau astfel să îşi impună regimuri marionetă care să execute ordinele. Din punct de vedere politic miza este cu totul alta. Nu mai asistăm la o lume bipolară, ci la o lume multipolară. Putin şi-a dat seama că Rusia se transformă dintr-o super-putere mondială, într-una regională. El avea probleme grave în ţara lui, a ajuns să fie contestat în Rusia. Iar preşedintele avea nevoie să deturneze atenţia ruşilor. A făcut-o activând naţionalismul. Ruşii sunt naţionalişti şi nu în sens negativ.”
Confluenţa intereselor
Dr. Cornel Popescu o spune direct: „Şi ţările occidentale şi-au dorit ca Ucraina să fie un stat slab pentru că au avut nevoie de piaţă de desfacere, de resursele minerale, dar şi de a tranzita gazul rusesc până în Occident la un preţ mic pe teritoriul ţării. SUA au avut o politică de încercuire a URSS! Astăzi, statele occidentale impun sancţiuni economice pentru că se doreşte evitarea unei confruntări militare directe. Asistăm la un Război Rece, unul adaptat contextului din vremea noastră. Lui Putin nu îi convine o prezenţă militară americană la toate frontierele sale! Se simte încercuit şi vede cum aceste forţe se apropie cât mai mult de Federaţia Rusă. Lucrurile sunt mai complicate şi din punct de vedere economic. Putin a grupat câteva ţări şi a apărut BRIX: Brazilia, Rusia, China, India, Africa de Sud! O coaliţie economică nu militară.” În concluzie, invitatul şi-a spus părerea despre dorinţa liderului rus care nu a fost să distrugă Ucraina, ci să îşi impună la Kiev regimul pe care-l voia. „Marea surpriză a fost rezistenţa armată a Ucrainei! Toate informările scoteau în evidenţă faptul că 30-40% dintre soldaţii ucraineni vor dezerta. Nu e deloc aşa, ei şi-au propus să lupte, să îşi apere ţara. Au o motivaţie supremă şi un moral bun, pe când militarii ruşi nici nu ştiu pentru ce luptă. Ei când au intrat în Ucraina au crezut că se duc ca elibaratori şi, când au văzut că civilii îi consideră ocupanţi, viziunea lor s-a schimbat brusc.”
