Mulţi piteşteni sunt de părere că „Oraşul lalelelor” este unul dintre cele mai frumoase din ţară. Dar care este unitatea de măsură şi ce anume comparăm? Argumente pe această temă a adus vineri arhitectul-şef al municipiului, Cătălin Ghiţă, în studioul „Antenei 3” Piteşti, la emisiunea „Subiect de presă” realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu.
Cea mai mare durere
Imediat după Revoluţie s-a făcut o împărţire teritorială, iar pentru Piteşti a existat marea şansă de a se extinde. „Am ratat această şansă, de ce?”, a întrebat Cristina Munteanu. Invitatul a fost tranşant: „Pentru că nu s-a înţeles atunci, erau alte timpuri, dar nu a existat o viziune de dezvoltare în acest sens sau nu a prevăzut nimeni cum avea să se dezvolte oraşul nostru”. Apoi, arhitectul care a renunţat la limbajul tehnic pentru a se face înţeles de toţi telespectatorii, a făcut, precum un medic, o „radiografie” urbanistică a oraşului: „Piteştiul are 155.000 locuitori, dar în realitate sunt 180.000 şi are o suprafaţă de 41 km pătraţi! Prin comparaţie, oraşul constructorilor de maşini, Mioveni, are 51 km pătraţi, iar Ştefăneştiul – peste 60 km pătraţi. Comuna Călineşti are suprafaţa de patru ori mai mare decât a Piteştiului! Acesta este cea mai mare durere a noastră, lipsa spaţiului”.
Cum construim
„De ce avem construcţii haotice în Piteşti?”, a întrebat Cristina Munteanu, iar invitatul a prezentat o situaţie surprinzătoare: „Planul Urbanistic General e depăşit, conceput şi elaborat după 1990; a fost prelungit cu încă zece ani în 1999. Nu înţeleg de ce nu s-a simţit nevoia actualizării documentaţiei; iar acum noul PUG nu este elaborat. Era învechit şi, din acest punct de vedere, sunt supărat, pentru că municipalitatea nu poate lua decizii coerente astfel încât să crească firesc calitatea arhitecturală şi, pe cale de consecinţă, nivelul de trai al oamenilor, calitatea vieţii lor din punct de vedere al spaţiului. Legea Urbanismului permite derogări de la PUG şi PUZ (Planul Urbanistic Zonal). Nu e doar situaţia Piteştiului, ci a multor localităţi din ţară. Deocamdată noul PUG este în lucru şi reprezintă o „restanţă” a municipiului nostru”. Totuşi, de ce există acest blocaj? Arhitectul-şef admite că sunt probleme: „Limita intravilanului! Se negociază. Activitatea de urbanism este o negociere între administraţia publică în calitate de arbitru şi interesele cetăţenilor. De ce ne-am blocat? În pădurea Trivale, în spatele Grădinii Zoologice, sunt nişte terenuri extrem de generoase, ale unor proprietari privaţi şi întrebarea este: să fie sau nu în intravilan? Iar PUG stă blocat din cauza asta. În propunerea pentru noul PUG terenurile private cu destinaţia de pădure nu vor fi introduse în intravilan. Există o lege care nu ne-ar permite acest lucru. Vom căuta soluţia optimă din punct de vedere juridic, ţinând cont de derogări şi norme. În intravilan rămân terenurile municipalităţii şi ale statului român; nu vom face trecerea în acest regim a altor terenuri private!”
Piaţa imobiliară pune presiune?
Cine construieşte imobile, cine investeşte într-o astfel afacere are gândul profitului. „Sunt desigur interese pecuniare”, afirmă specialistul, care adaugă: „Nu sunt de acord cu afirmaţia că piaţa imobiliară, antreprenorii pun presiune pe noi, administraţia. Eu cel puţin nu simt această presiune nici din partea dezvoltatorilor, nici a Primăriei. Într-adevăr, ei încearcă în limitele legii să obţină autorizaţie de construire. Dar nu intenţionează nimeni să evite legea!” Urbea „pitită între dealuri” are un specific al ei, cred majoritatea piteştenilor. „Piteştiul este o aşezare umană, o localitate de-a lungul unui râu. Care e cheia de boltă a Piteştiului? – a fost interesat să afle Mihai Golescu. Specialistul a făcut o mărturisire: „Frumosul în arhitectură este un concept relativ, iar conformarea s-a făcut în perioda regimului comunist atunci când a existat un proiect de sistematizare. Îmi asum ce spun, în perioada dinainte de 1990, din punct de vedere arhitectural, se lucra mai bine, exista o disciplină. Azi, oraşul este concretizarea planului de sistematizare din timpul regimului comunist, aşa a fost conceput…” Piteştenii sunt preocupaţi de dezvoltarea oraşului şi Mihai Golescu a fost curios: se va extinde oraşul? Arhitectul a supus atenţiei un fapt concret: „Drumul expres Piteşti-Mioveni, care va porni de pe ctrada Depozitelor, va traversa pe două viaducte şi autostrada, şi râul Argeş şi va ajunge la Mioveni. Vom rezova astfel traficul infernal de la Podul Viilor. Eu cred că demararea lucrărilor va fi chiar în acest an. O investiţie de 52 miloane euro pentru un drum de 10 kilometri!
O mare…”povară”
„Care ar fi principalele probleme ale Piteştiului din punct de vedere urbanistic?”, a întrebat Cristina Munteanu. Invitatul a identificat trei: „Suprafaţa mică a oraşului e principala problemă. A doua este pădurea Trivale care se întinde pe 930 hectare. Are aproximativ 25% din suprafaţa Piteştiului! Modul în care este amplasată face imposibilă traversarea ei, construirea unei centuri ocolitare care să lege cartierul Găvana de restul oraşului. Acest cartier are o singură legătură, bulevardul, axul central al urbei. A treia problemă mare ar fi groapa de gunoi! Conform normativelor de mediu, are o rază de protecţie de un kilometru! Se poate construi, dar numai cu destinaţie industrială. Asta înseamnă că în zona aceea, Tuceşti-Tancodrom-Tarlaua 22, avem restricţii pentru construcţii cu funcţie rezidenţială. Dar ironia sorţii face ca zona gropii de gunoi să fie singura posibilitate ca Piteştiul să se mai extindă, să se mai dezvolte! Pe câmpul acela mare s-ar putea face un nou parc industrial pentru că există rezervă de gunoi sau, dacă reuşim relocarea gropii de gunoi, să facem o zonă rezidenţială cu regim mare de înălţime. Nu e o utopie. Eu cred în acest această idee cu toată tăria şi o susţin”. Dincolo de aceste „belele” din Oraşul Lalelelor, partea bună este că Piteştiul are „ceva al lui” pe care arhitectul şef al municipalităţii, l-a exprimat răspicat: „Cine nu admite că Piteştiul este un oraş frumos şi curat înseamnă că nu e corect! O spun mulţi care ne vizitează urbea şi care compară cu ceea ce văd prin alte locuri din ţară.
Un Comentariu
Anonim
Cea mai urâtă clădire, Biblioteca Județeană. Nu are nicio legătură cu clădirile între care a fost zidită. Dacă mi-aduc aminte, în locul ei erau două toalete subterane. Oare s-a vrut să se păstreze tradiția locului? Arată ca un morman de…. c_ _ _t. (mă iertați, ăsta e adevărul). Clădirea trebuia să aibă stilul arhitectonic apropiat al cinematografului Papaiani și al magazinului Zara.