Ieri, la Consiliul Judeţean Argeş s-a adunat toată crema specialiştilor în controlul calităţii apei (Garda de Mediu, ABA Argeş-Vedea, DSP Argeş), dar şi ai ramurilor conexe (managementul deşeurilor, APIA, OSPA, experţi în finanţare ş.a.m.d) pentru a discuta despre poluarea cu nutrienţi. Din păcate, tocmai cei care ar fi trebuit să manifeste un interes sporit – reprezentanţii administraţiilor locale – au lipsit într-o proporţie semnificativă de la dezbatere, fapt subliniat şi de vorbitori. În ultima vreme, problema calităţii apei în judeţ a constituit un subiect de prima pagină a ziarelor, iar cetăţenii sunt îngrijoraţi. Subprefectul Emilian Dragnea a dat însă asigurări că situaţia nu e chiar atât de gravă şi că e normal ca, atunci când apar probleme, ele să fie aduse la cunoştinţa publicului larg.
Ce prevede proiectul?
Despre cum se pot preveni însă aceste probleme am aflat odată cu prezentarea proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN). Proiectul s-a derulat deja cu succes în două comune (Albeştii de Argeş şi Priboieni), dar scopul final este, desigur, implementarea lui în cât mai multe localităţi din judeţ, în special în cele vulnerabile (acolo unde predomină cultivarea terenurilor agricole şi mai ales creşterea animalelor). Obiectivele principale sunt reducerea poluării apei cu nutrienţi şi promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional. Este binecunoscut faptul că mulţi utilizatori casnici, dar şi fermieri sunt iresponsabili când vine vorba de depozitarea gunoaielor din grajd, poate şi din cauză că nu au la dispoziţie facilităţile necesare. Proiectul prevede investiţii la nivel local în perimetre speciale de depozitare, utilaje pentru gospodărire (tractoare, încărcătoare frontale, remorci, cisterne-vidanjă, maşini pentru împrăştierea gunoiului), dar şi investiţii în sisteme de apă şi canalizare. În zonele vulnerabile la nitraţi se are în vedere şi plantarea de puieţi, în paralel cu un program de instruire cu privire la Bunele Practici Agricole. Efectele poluării cu nitraţi dăunează mediului, culturilor (creşte vulnerabilitatea la boli şi dăunători) şi desigur sănătăţii populaţiei.
În ceea ce priveşte finanţarea, orice unitate administrativ-teritorială poate solicita sprijin. Programul promovat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are un buget total de 48 milioane euro pentru perioada 2016-2022.
George OLTEANU