Este o stare situată sigur în anormalitate, care dezvoltă la purtător comportamente deviante caracteristice asociate consumului prelungit de cantităţi excesive de alcool. Personal, socotesc acest viciu mult mai periculos decât fumatul. Consecinţele fumatului le suportă în general fumătorul. Majoritatea fumătorilor înrăiţi, după câteva decenii de „patimă de neclintit”, sfârşesc iremediabil prin cancer bronhopulmonar. Este dovedit că riscul asocierii alcoolismului este de cinci ori mai mare la fumători. Cei care însumează cele două vicii trăiesc un adevărat calvar biologic şi social.
Cauza dependenţei de alcool este necunoscută. Anumite trăsături de personalitate – izolarea, timiditatea, depresia, impulsivitatea ostilă şi autodistructivă – sunt frecvente printre alcoolici. Deşi incidenţa alcoolismului este mai mare la copiii biologici ai alcoolicilor, nu au fost demonstrate la ei deficite genetice sau biochimice.
Incidenţa alcoolismului diagnosticat la femei, copii, adolescenţi şi studenţi este în creştere. Viciul predomină la sexul masculin, dar în ultimele două decenii adolescentele şi femeile singure (între 50-75 ani) vin vertiginos din urmă.
Abuzul de alcool este definit ca un consum ocazional de alcool în mari cantităţi, fără să creeze dependenţă (trăsătură tipică alcoolismului), însă alcoolicii debutează în viciu cu reprize de abuz de alcool. Alcoolismul instalat ca stare prelungită de dependenţă, de intoxicaţie cu alcool, creează cumulativ un comportament caracteristic, alterând capacitatea de a trăi normal în societate şi de a munci. Absenteismul şi degradarea relaţiilor cu semenii duc la pierderea locului de muncă. Sărăcirea bugetului familiei, certurile zilnice cu partenerul de viaţă, violenţa fizică manifestată deseori faţă de copii şi soţie/soţ duc constant la divorţuri şi uneori la crime. Conducerea maşinii sub influenţa alcoolului sau în stare de ebrietate se soldează cu accidente dramatice, deseori cu adevărate carnagii pe şosele.
Suferinţele organice ale alcoolicului se ivesc constant şi precoce: ciroza hepatică alcoolică (în creştere dramatică în ultimii ani), gastrita, pancreatita cronică, cardiomiopatia, neuropatia periferică, leziunile cerebrale sunt frecvente şi deseori asociate la acelaşi individ. Consumul excesiv şi prelungit de alcool spoliază organismul de vitamina B1 (Tiamina), generând sindromul clinic de „beri-beri occidental”, care cumulează la acelaşi pacient: cardiomiopatie (cu tulburări de ritm şi insuficienţă cardiacă), polinevrita periferică şi leziuni cerebrale multiple.
Tulburările psihice care însoţesc fenomenul de sevraj etanolic (lipsa de alcool) impusă de familie sau de starea generală a alcoolicului singur sunt variate ca durată şi gravitate, mergând până la deces.
Dezalcoolizarea practicată în secţiile de neuropsihiatrie, cu rezultate variabile, în echipă (medic, familie, grup social) duce, din nefericire, la procente de sub 15% de recuperare a acestor pacienţi. Odată externaţi, ei recad în viciu şi internările repetate nu sunt urmate de rezultate încurajatoare.
Problemă importantă de sănătate publică, alcoolismul reprezintă atât pe plan naţional, cât şi mondial o provocare complexă a cărei gestionare este mai dificilă decât aceea a marilor epidemii de boli infecţioase care au bântuit şi continuă să sperie lumea, făcând victime oricând şi oriunde. Trecând peste necazurile cotidiene ale românului obişnuit, care duce greul ţării (sărăcie, boli, calamităţi naturale), haideţi să ne implicăm mai mult în lupta contra alcoolismului.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
P.S. Completul de judecată care a validat sporurile pentru săracii magistraţi a fost probabil prezidat de Agamiţă Dandanache. Vocea şi votul românului se vor regăsi în salariile şi pensiile de subzistenţă?
