Nu, nu vreau să spun chiar că e sărac! Că nu e. A avut funcții de conducere, a câșigat bine, câștigă și acum. Dar vreau să spun că este vrednic de compătimire. Acesta este doar unul dintre cele zece, cincisprezece sensuri pe care ni le oferă dicționarul referitor la ”sărac”. Eu l-am preferat pe cel din titlu.
La urma urmei, sunt și eu o voce a societății civile și cred că din acest motiv vine la mine dl. ing. dr. Ilarie Isac. N-are nici acum astâmpăr, a rămas un împătimit al ”Simfoniei Lalelelor”, idee căreia, inspirat, i-a făcut vânt în viață cu vreo 42 de ani în urmă. Venind, seara, acasă de la Institutul Pomicol Mărăcineni. Se mărturisește, emoționat, celor ce vor să-l asculte, cum l-au asaltat mirosurile și culorile pe Calea București. Urcau în valuri, amețitoare, strecurându-se prin porii tuturor simțurilor. Adică al celor cinci, plus cel al șaselea – intuiția. Care intuiție îi dă ghes acum să calce pragul primarului Gentea și să-l convingă să reevalueze sărbătoarea, născută pe vremea ailaltă, dar care are în continuare valoare, sens și substanță. E suverană, ce mai, dar autoritățile, oamenii politici au ”tras” din ea mai toată seva, mai toată frumusețea. Trebuie reevaluată!
Și vine la mine nu fiindcă primarul n-ar fi abordabil, ci speră să aibă și presa alături în bătălia pe care o poartă pentru reevaluarea întregului concept de organizare și reașezare a acestei delicioase manifestări tehnico-științifice, culturale și de agrement. Ce ar fi de făcut? Nu prea multe, dar radicale și ”cu suflet”. De către oameni care au la inimă nou botezata Tulipă Pitești. Pentru început, revenirea ”Simfoniei” la Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni. Care instituție este mai în măsură să asigure asistența de specialitate, nu doar evenimentului dendro-floricol ca atare – unde evident că Primăriei Pitești i se cuvine rolul de dirijor – ci și a celuilalt proiect la care le visează sub clar de lună: grădina botanică. Una mai frumoasă ca a Clujului, dacă se poate! Locul festivalului nu-l vede altundeva decât în ”Lunca Argeșului”. Luncă smălțuită cu flori de cum se ia zăpada și până toamna târziu. Și, evident, cu lalele de producție proprie. Visează astfel să transforme parfumul unei clipe și freamătul unor flori în eternitate. La Pitești, la Argeș, în România și mai departe, peste mări și țări. Adică până în Olanda. Sigur, ca să fie și mai convingător, este decis să transfere Primăriei marca ideei al cărui autor este de 42 de ani și pe care a înregistrat-o la OSIM. Elocvent, nu, d-le Cristian Gentea?!
De ce spun că-l compătimesc pe primar? Păi, pentru că multă lume are varii idei despre cum să arate, mai frumos și mai mândru, orașul. Cu toții ar dori să-i treacă pragul și să-i împărtășească sugestiile. Dar, sireacu primarele, nu prea-și îngăduie timp. Eu însumi i-am răpit vreo două minute d-lui Gentea să-l ”farmec” cu amenajarea unei piste de biciclete în jurul Piteștiului, precum și a unei faleze elegante pe malul Argeșului. Dacă se poate și cu bărci unduind apa. Eheeee, ce viață!
P.S. Și pe această cale, dl Ilarie Isac împreună cu ing. dr. Mihai Coman, directorul ICPM, îl invită, joi, pe primar să inaugureze expoziția cu darurile verii crescute în grădina instituției. O dulceață!
