Dana Tufeanu, învățătoare la Școala „Matei Basarab” Pitești, a criticat dur, pe Facebook, modul în care au fost concepute subiectele pentru proba de limba română la evaluarea națională de clasa IV-a. Postarea dăscăliței are sute de distribuiri şi comentarii pe reţeaua de socializare.
Învățătoarea din Pitești a analizat subiectele din mai multe puncte de vedere. << Onor Minister, ne-aţi făcut KO! (…) Cu un deosebit dezgust, mă declar oripilată de subiectele de la limba română. În primul rând, cine a propus aceste subiecte s-a gândit cumva la dozarea timpului unor elevi de 11 ani? Cei mai mulţi dintre noi i-am învăţat pe copii ca orice răspuns să aibă echivalentul în textul-suport, deci să răspundă citind conștient, că de asta suntem pe ultimul loc la testele Pisa, că suntem „analfabeţi funcţionali”, adică citim fără să înţelegem textul. Aşadar cei mai mulţi dintre noi am lucrat după sistemul „te întorci la text şi citeşti cu atenţie”. Onor Minister, aţi şters pe jos cu noi şi cu această cerinţă a noastră către copii de a citi textul conştient! (…) Din punct de vedere educativ, textul este zero! Pe scurt, pentru cei care nu ştiu subiectele: doi copii, în drum spre casă, intră într-o livadă şi îşi îndeasă buzunarele cu fructe (caise/portocale). Unul dintre ei conştientizează că nu a făcut o faptă bună şi îi dă fructele celui de-al doilea. Acesta se duce acasă şi îi arată mamei fructele, fiind chiar foarte vesel de isprava sa. Mama, care până la acel moment nu a avut un comportament preventiv, se face foc şi pară, se răscoală în ea morala avutului public şi, în loc să meargă cu copilul şi să plătească fructele luate din pom, să ceară scuze şi să vadă copilul un comportament demn, ca model, cum procedează? Îşi umileşte copilul trimiţându-l cu fructele înapoi (deh, grija pentru avutul obştesc!), care fructe se înmânează paznicului. Ba, copilul se mai simte şi culpabil că „a îndrăznit” să mănânce o caisă/portocală! Textul nu ne mai spune dacă paznicul, la rândul lui, a făcut un proces-verbal de predare-primire etc… Păi, în comparaţie cu acest biet copil, Nică al Petrei era un golan numai bun de băgat la zdup, pentru că, pe lângă cireşe, a mai prăpădit şi cânepa din avutul privat al mătuşii Mărioara…”, scrie învățătoarea.
Potrivit învăţătoarei, întrebările au fost greu de înţeles nu doar pentru un copil de clasa a IV-a, ci şi pentru un adult. „Nu mă refer la cerinţele textului, pe care copiii le-ar fi rezolvat într-un timp rezonabil, ci la întrebări de o ambiguitate demnă de un spectacol mut, de genul „hăăăăă???” De exemplu: una dintre cerinţe era să spună copiii care pot fi consecinţele negative ale faptelor prezentate în text? Care ar fi răspunsul, onor Minister? Că eu nu ştiu… Să fac trimitere la Codul penal? Să fac trimitere la bullying-ul pe care însăşi mama revoluţionară îl face asupra copilului, trimiţându-l singur, cu fructele în mână, la paznicul plantaţiei? Ori să fac trimitere la decăderea din drepturile părinteşti ale mamei, care nu ştie să-şi educe copilul şi nu are un comportament preventiv referitor la furt? Ori îşi închipuie cineva că după acest episod de maximă umilinţă vom avea un cetăţean – model în societate, crescut cu frica-n sân să nu se mai apropie vreodată de vreo caisă/portocală care nu îi aparţine? Consecinţa negativă este că acest copil NU va mai fi atât de deschis cu mama sa şi îi va ascunde adevărul”, explică pe net Dana Tufeanu.
2 Comentarii
Anonim
Stima,DOAMNA Învățătoare!RESPECT
Anonim
RESPECT , RESPECT ,
Și….