Stăpânii de sclavi s-au întors în arest
În această dimineaţă, pe rolul Curţii de Apel Piteşti s-a aflat cererea prin care cei 34 stăpâni de sclavi din Berevoeşti, cătunul Gămăceşti, au cerut din nou să fie puşi în libertate. După deliberări, magistraţii au decis ca primul lot de 14 contestatori să rămână în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile. De asemenea, instanţa a decis menţinerea arestului la domiciliu şi pentru cele patru pirande inculpate în aceeaşi cauză, decizie luată întrucât una are probleme de sănătate fiind dependentă de dializă, alta alăptează, iar alte două urmează să nască. În cursul după-amiezii, instanţa a luat în discuţie şi cererea celuilalt lot de 20 de traficanţi, decizia fiind prelungirea cu încă o lună a mandatelor de arestare. Înainte de a intra în sala de judecată, cei în cauză au strigat în gura mare că sunt nevinovaţi. Aceeaşi afirmaţie au făcut-o şi în faţa judecătorilor, care nu s-au lăsat impresionaţi şi au prelungit perioada arestului.
Vă reamintim că, în iulie, aproape 300 de poliţişti, jandarmi şi mascaţi de la Acţiuni Speciale, respectiv Brigada Mobilă a Jadarmeriei Craiova înarmaţi până în dinţi, însoţiţi de reprezentanţi ai DGASPC Argeş şi de două ambulanţe SMURD, s-au împrăştiat la zeci de adrese din localitatea precizată, ce părea că este asediată de forţele de ordine şi într-un fel chiar aşa a fost. La apariţia oamenilor legii, suspecţii au sărit asupra lor cu pari, furci şi topoare, fiind nevoie de intervenţia în forţă a mascaţilor poliţiei şi jandarmeriei, pentru ca situaţia să fie ţinută sub control. Cu acest prilej, au fost descoperite cinci sclavi, dintre care doi copii vârstă de 10, respectiv 12 ani ţinuţi în lanţuri. Ultimul dormea afară, era nemâncat şi abia putea articula cuvinte. În unele cazuri, susţin procurorii DIICOT, victimele era răpite din locuri publice, mai exact de lângă biserici, gări şi autogări, sau chiar din propriile locuinţe, iar membrii grupurilor le duceau la domiciliile lor din Gămăceşti. Aici prin constrângere forţau victimele să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile împricinaţilor, cât şi în apropierea cătunului, cum ar fi să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale, să taie ilegal copaci din pădurile de la marginea localităţii şi să transporte lemnele cu caiii înapoi în cătun.
Val. NICOLAU
