De câțiva ani, după apariția cardurilor de sănătate și a limitării consultaţiilor zilnice, în 7 ore de program, ale unui medic care are contract cu o casă de asigurări, numărul bolnavilor examinaţi a scăzut la jumătate. E consult anual aproximativ 6.000 de bolnavi, față de 12.000 cu un deceniu în urmă. Patologia dermatologică este înspăimântătoare și nu există om care să nu aibă probleme cu pielea. Din fericire, incidența bolilor foarte grave cu evoluție rapidă spre deces este mică. Abundă, în schimb, suferințele sâcâitoare ani de zile, inestetice sau mutilante, care-i marchează psihic pe bolnavi, recidivante și asociate cu diabet zaharat sau cu patologii ale tuturor organelor interne și a sistemului nervos.

Știu câteva familii pe capul cărora a căzut blestemul Bolii Hodgkin la copii. Pe înțelesul tuturor, este un fel de leucemie. Au apărut scheme de tratament medicamentos asociat cu radioterapie, care au redus mult mortalitatea acestor nefericiți. Dar cu spaima mereu în suflet, cheltuieli materiale mari îndeosebi pentru cei care s-au tratat în străinătate, internări cu limite prin clinici de hematologie și căutarea cu înfrigurare a unor medicamente care ori nu se găsesc, ori au prețuri prohibitive.

Nu mai consultasem de peste două decenii un bolnav suspect de Hodgkin. Este un tânăr în vârstă de 17 ani venit la cabinet fără să fie însoțit de unul dintre părinți. Sănătos tun până în urmă cu vreo zece zile, s-a trezit cu o „gâlcă” în partea dreaptă a gâtului. De mărimea unui ou de găină, la palpare, formațiunea era ca un ganglion dur și ușor dureros. Niciun alt simptom. Pentru un medic specialist este simplu de a stabili un diagnostic prezumtiv. Problema este cum le transmiți aparținătorilor că nu e de glumit și că fiul lor trebuie obligatoriu internat la București într-o clinică de hematologie.

Distribuie pe Facebook

Dr. Viorel Pătraşcu

See Full Bio