În vara acestui an a fost elaborat primul Barometru urban la nivel național, de fapt un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în oraşele din România. Au fost analizate satisfacția față de infrastructură și facilitățile urbane (transport, servicii de sănătate, facilități sportive, culturale și educaționale, starea străzilor și a clădirilor, spații publice, disponibilitatea magazinelor), percepția privind calitatea mediului (calitatea aerului, nivelul zgomotului, curățenie etc.), percepția respondenților despre orașul lor (siguranță și încredere, administrare și guvernare locală, locuri de muncă) și alte aspecte.

Printre orașele selectate pentru determinarea calității vieții se numără și două din județul Argeș, care se află, de cele mai multe ori, la nivelul inferior al gradului de satisfacție. Respondenții se declară nemulțumiți de mai multe aspecte pe care le prezentăm în ceea ce urmează.

Sănătate

Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate (39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%). Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local. În Ștefănești (Argeș), oraș selectat în eșantion, se înregistrează un grad de insatisfacție de 44%. Raportat la aceeași localitate argeșeană, rata nemulțumirilor este ridicată și când vine vorba despre: facilități sportive (44%), spații verzi, parcuri și grădini (39%), starea străzilor (37%), facilități culturale (36%), calitatea aerului din oraș (33%), siguranța în spațiile publice din oraș (32%), proiecte de investiții realizate de către primărie (31%), curățenia în oraș (27%), transportul în comun (24%) etc. Totodată, 42% dintrerespondenții din Ștefănești consideră că serviciile administrative ale orașului nu ajută oamenii în mod eficient.

Educație

Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%). Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.

Magazine

Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% mulțumire). Valoarea cea mai scăzută a satisfacției este înregistrată în Ștefănești, fiind de 26%.

Încredere

67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartierul în care trăiesc”. Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în trei regiuni: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%). Sub 50% încredere s-a înregistrat în Caransebeș (50%), Ștefănești (49%), Băile Herculane, Beiuș (47%).

Probleme

Respondenții sunt rugați să aleagă dintr-o listă cele mai importante trei probleme cu care se confruntă, în opinia lor, orașul în care trăiesc. Lista cuprinde mai multe variante de răspuns. La nivel național rezultă următoarea ierarhie a problemelor: serviciile de sănătate, poluarea aerului, infrastructura rutieră, lipsa locurilor de muncă, educația și instruirea, zgomotul, transportul public, siguranța, locuințele, serviciile sociale, oportunitățile de dezvoltare a afacerilor, conectivitatea cu localitățile învecinate, lipsa spațiilor verzi, aspectul, calitatea arhitecturală a clădirilor. Pentru Ștefănești cele mai importante probleme sunt: infrastructura rutieră, serviciile sociale și siguranța.

Piteștiul, ca atracţie, 0,6% din voturi

În sondajul privind calitatea vieții apare, spre finalul studiului, și Piteștiul. Gândiți-vă la orașele din țară, ca fiind aflate într-o competiție. Închipuiți-vă că sunteți unul dintre membrii juriului. Numiți un „oraș de nota 10” din România, a fost următoarea provocare. Respondenții au luat în calcul șase aspecte. 

1. Condițiile de viață ale oamenilor care locuiesc în el (acces la servicii, mod de petrecere a timpului liber, utilități). Au fost menționate 117 de orașe, iar Piteștiul a atras 1% dintre voturi.

2. Dezvoltarea transportului, conectare bună cu alte orașe din țară și din străinătate, acces ușor și de calitate la diverse mijloace de transport persoane și mărfuri. Au fost nominalizate 106 orașe, iar Piteștiul a atras 0,50% dintre sufragiile juriului.

3. Mediu de afaceri prosper, cu investiții în tehnologii de ultimă oră, în inovare. Au fost indicate 98 de orașe, iar Piteștiul a acumulat 0,60% dintre puncte.

4. Calitatea mediului, implicarea autorităților în grija față de mediu și lupta împotriva poluării. Au fost enumerate 138 orașe menționate, iar Piteștiul a adunat 0,70% dintre aprecieri.

5. Buna administrare, cu respect pentru opiniile cetățenilor și atenție față de nevoile lor. Cu 106 de orașe menționate, Piteștiul a obținut 0,60% dintre voturi.

6. Și, în final, care este, din punctul dv. de vedere, cel mai atractiv oraș din România? Numai 0,6% dintre respondenți au bifat Piteștiul.

Primul Barometru urban la nivel național din țara noastră a fost dezvoltat în cadrul proiectului de elaborare a Politicii Urbane a României, realizat de Banca Mondială și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Datele au fost colectate în perioada 1 iulie – 15 august, printr-un sondaj privind calitatea vieții realizat în 41 de oraşe, selectate în funcție de trei criterii: dimensiunea localității, regiunea de dezvoltare, profilul urban – economic, geografic, administrativ. Sondajul de opinie a avut 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Au fost intervievate 32.978 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană.