Foarte exact nu prea se știe, integral, despre evoluția reală a Covidului. Specialiștii, cei din domeniu, dau pronosticuri neliniștitoare: Covidul își schimbă tulpina, va urma un nou val al pandemiei, se îmbolnăvesc din nou cei vindecați, numărul deceselor a înregistrat recorduri, România are cel mai înalt grad de mortalitate din Europa etc. Peste toate aceste îngrijorări, două evenimente acoperă, azi, România: deschiderea noului an de învățământ – preuniversitar și universitar – și… alegerile.
Politicienii pun prioritatea lor pe agenda publică: alegerile. Au dreptate? Nu! S-au dat exemple de ce s-a întâmplat în alte țări care s-au grăbit cu alegerile și au stârnit Covidul; s-a scris despre pericolul – obiectiv – pe care-l reprezintă întâlnirea elevilor proveniți din atâtea medii (cu suspiciuni de Covid); s-a tras un semnal de alarmă în legătură cu secțiile de vot ce pot deveni adevărate incubatoare de Covid; au venit specialiștii cu cifre alarmante de creștere a ratei de îmbolnăviri – degeaba!
Alegeri, nu sănătatea populației! Așa se traduce “strategia” Guvernului. Asigurările (din birouri) că totul va fi bine, pentru că s-au luat măsuri ca elevii să fie protejați (minciună!), iar populația să fie liniștită sunt contrazise parțial. Baza materială a școlilor (s-a lăsat toată greutatea logistică pe plan local!) nu permite distanțarea fizică voită și necesară, școlile n-au atâtea resurse să asigure măști și dezinfectanți, promisele tablete n-au venit, așa că ideea învățământului jumătate la cursuri, jumătate online nu prea are, peste tot, acoperire. Înregistrăm, în învățământ, peste toate celelalte elemente ce stratifică populația școlară, unul nou: discriminarea digitală. Nu toți elevii au ce le trebuie pentru ore online! Să recunoaștem, nu-i ușor să lupți cu această pandemie, dar, dacă bâjbâi și nu stabilești adevăratele priorități, o să fie și mai greu.
Cât despre alegeri (sunt vizate și alegerile parlamentare în decembrie), se observă o grabă justificată doar de lupta pentru putere. În mediul rural, lucrurile par mai simple: vor fi aleși gospodarii confirmați de fapte. Și aici, însă, logica faptelor poate fi înfrântă de jocurile de subsol ale partidelor… La orașe – aglomerație mare, mulți necunoscuți; și mai mulți candidați nu sunt recomandați de o expertiză administrativă dovedită! Singura confruntare reală, în judeţul nostru, a fost realizată de filiala Argeș a Uniunii Ziariștilor Profesionişti din România cu cei șapte candidați la Primăria Pitești. Am înregistrat cu satisfacție sloganul ei: “Universitatea – inima cetății”. Da, este un avantaj că avem două universități cu contribuții reale la ridicarea standardului intelectual, cultural al Piteștiului. Candidații au adus idei – unele vor rămâne în acest stadiu – dar se vede, în general, lipsa de experiență (acum, doar ca viziune) în conducerea treburilor unei urbe centru de județ!
Rămân la părerea că eforturile trebuie îndreptate, în primul rând, spre sănătate. Cu Covidul nu-i de glumit! O să vedeți asta în prezența (mai slabă) la urne! Nu alegerile îl interesează pe omul de rând!
