#Frate, frate, dar… terenul e pe bani!
Unii piteşteni îşi bucură privirea cu oaza de natură din miniparcul amenajat prin eforturile primăriei pe spaţiul dintre Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul” şi Teatrul „Al. Davila”. Perimetrul respectiv ar putea fi însă îngrădit. Iar parcul, desfiinţat…
Tăcerea unui paroh
Conform legii referitoare la restituirea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, parohia romano-catolică „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”, asemeni oricărei persoane fizice sau juridice care se încadrează în prevederi, era îndreptăţită să primească terenul care i-a aparţinut. Ori despăgubirea aferentă, după evaluarea terenului, prin Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Fostul paroh, Iosif Cobzaru, care a ocupat funcţia mai bine de 30 de ani, nu era preocupat de problemă. Pentru enoriaşii romano-catolici, motivul indiferenţei sale a rămas un mister pe care preotul l-a luat cu el în mormânt. Timpul a trecut şi nu s-a făcut niciun demers concret în acest sens. În urmă cu patru ani, părintele I. Cobzaru a ieşit la pensiem, iar George Cherecheş, noul preot care i-a luat locul, este decis să lupte pentru drepturile bisericii sale şi să nu renunţe la nicio palmă de pământ.
„Aici vom ţine slujbe”
Lesne de înţeles că miza este mare, raportându-ne la preţul unui metru pătrat de teren în centrul municipiului Piteşti. Dar recuperarea unui teren nu este uşoară, nici atunci când deţii acte prin care dovedeşti că ai fost proprietarul lui. Chiar şi în condiţiile în care pe respectiva suprafaţă nu există vreun imobil, totul e mult mai complicat decât şi-a imaginat parohul. Pe terenul care se întinde de la poarta bisericii până la zidul Teatrului „Al. Davila”, încadrat pe celelalte laturi de Strada Mare şi de staţia de autobuz, primăria a amenajat un mic parc, cu alei, arbori şi arbuşti ornamentali. George Cherecheş şi-a dat însă seama că ziua în care va pune stăpânire pe acest bun imobil al parohiei este mai departe decât şi-a închipuit. După „relaxarea” din 15 mai, când s-a permis oficierea serviciului divin în afara lăcaşurilor de cult, parohul le-a spus enoriaşilor: „Dacă eram în posesia terenului bisericii, am fi avut unde să ţinem slujbe, dar se va întâmpla şi asta…”Conform unei cutume a Bisericii Romano-Catolice, un preot poate ocupa funcţia de paroh maximum 12 ani. Părintele G. Cherecheş a parcurs deja patru. Şi-a propus ca recuperarea terenului să fie obiectivul principal al „mandatului” său.
„Lăsăm loc de trecere”
George Cherecheş a decis să se bată pentru drepturile parohiei sale în justiţie. Procesul, teoretic, nu poate dura mult şi singura piedică pentru care nu s-a finalizat până acum a fost… Covidul din cauza căruia activitatea în justiţie a avut de suferit. Preotul este sigur de succes, după cum ne-a mărturisit: „Procesul e demarat; dacă nu era pandemia, se finaliza. Avem actele necesare, avem tot ce ne trebuie pentru a ne recupera terenul care a aparţinut bisericii. Câştigăm sigur!” Rămâne ca instanţa, în cazul în care va da câştig de cauză parohiei, să decidă felul în care se va face restituirea. Fie efectiv prin cedarea terenului, fie prin atribuirea unei suprafeţe echivalente în altă zonă, plus o compensaţie; ori parohia va fi despăgubită prin ANRP. În acest ultim caz, parohia ar primi bani frumoşi! La prima vedere, oricine ar opta pentru „restituio in integrum” pentru a dispune ulterior după cum consideră de bunul imobil recuperat. Părintele George Cherecheş îşi face planuri: „Când vom primi terenul, îl vom îngrădi, dar vom găsi o soluţie, să lăsăm un loc de trecere şi pentru piteşteni”.
Mai rămân comercianţii?
Pe respectivul teren, de mulţi ani s-au instalat câţiva agenţi economici. O florărie şi „magazine” improvizate în care se vând obiecte vestimentare, costume populare, geci de piele etc. Taxele aferente sunt încasate la bugetul local, însă dacă justiţia va da câştig de cauză parohiei, care va intra în posesia terenului, atunci… agenţii comerciali s-ar afla pe proprietatea bisericii. În viitorul apropiat, micii întreprinzători vor mai funcţiona doar cu acordul preotului. Care va încasa şi chiria pentru suprafeţele ocupate. Viitorul lor este incert. O altă chirie ar putea intra în contul de la o companie furnizoare de utilităţi care deţine un transformator.
„Nu luăm nimic pe lumea cealaltă”
În urmă cu trei săptămâni, în mijlocul comunităţii catolice s-a aflat, în prima lui vizită la Piteşti, de când a fost întronizat, ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop-mitropolit de Bucureşti. Păstorul sufletesc al romano-catolicilor din România, în exclusivitate pentru ziarul nostru, a făcut um scurt comentariu referitor la procesul aflat pe rol, dintre parohie şi primărie: „Sincer, nu cunosc toate detaliile acestui litigiu, sunt nou, arhidieceza noastră e mare şi încă nu am văzut toate parohiile. Mi-aş dori ca totul să se rezolve printr-un dialog constructiv între parohia romano-catolică şi primărie pentru a nu se crea tensiuni inutile. Nu vreau să fie prelungită o dispută care să aducă prejudicii fie parohiei, fie primăriei. Nu mi-aş dori ca din această cauză aici să apară un focar de tensiune între ortodocşi şi catolici. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii, să nu favorizăm apariţia tensiunilor din cauza unui aspect juridic. În fond este vorba despre binele comun, nimeni nu i-a nimic cu el pe lumea cealaltă. E vorba doar despre administrarea cât mai înţeleaptă a unor bunuri…”
