# Agricultura şi turismul ne-ar putea scoate din foamea pandemiei
Noul coronavirus a pus la grea încercare economiile lumii şi a băgat în izolare peste jumătate din populaţia planetei. Am intrat în era COVID. Care sunt marile provocări de după pandemie? La această complexă întrebare ne răspunde, astăzi, sociologul Octavian Mihail Sachelarie, managerul Bibliotecii Judeţene.
Foarte mulţi au clacat…
* Cum va arăta lumea după noul coronavirus?
** Provocările pandemiei sunt sistemice, ca să spun aşa, pentru că abordează toate palierele vieţii umane şi sociale. Este, în primul rând, impactul unui fenomen neaşteptat care, la început, a creat teroare, teamă, frică şi aşa mai departe. Pe urmă, a fost chestiunea de izolare, care nu numai că „atentează” la libertăţile fundamentale, dar este un lucru absolut cumplit, pentru că foarte mulţi au clacat. Şi o să vedem în perioada următoare ce s-a întâmplat la nivel psihologic şi psiho-social. Pe urmă este teama de un viitor care, de foarte multe ori, pare sumbru. Chestiunea de optimism este undeva pe planul doi. Oamenii se uită cu neîncredere pe fondul unei manipulări informaţionale – după părerea mea – fără precedent, cu care trebuie să ne obişnuim. Şi atunci oamenii nu mai construiesc pe termen mai lung. Am văzut acum nişte informaţii. Ce să vezi, Doamne, „românii au economisit mai mult la bănci”! Nu cred că trebuie să ne bucure lucruri de genul ăsta. Oamenii se gândesc că mâine s-ar putea să fie mai rău decât astăzi. Deci, toată lumea mizează pe o criză economică. Desigur, va fi o astfel de criză, dar nu ştiu care vor fi proporţiile. Lumea nu mai are scop. Cu impresia asta rămâi dacă te uiţi la oamenii întâlniţi pe stradă şi în locurile care erau cotidiene.
O nouă luptă de clasă…
* Virusul care ne-a ţinut acasă a schimbat regulile jocului în toate sectoarele publice şi private. A zguduit economia, a grăbit digitalizarea învăţământului. Lumea nu va mai arăta ca înainte de această pandemie…
** Argeşul nu este, din punct de vedere social, economic şi cultural, un judeţ oarecare. Lucrurile sunt mult mai echilibrate la noi decât în alte zone, care sunt sărace şi acum în România. Tot văd în continuare că se dă tonul la o nouă luptă de clasă. „Bugetari versus particulari”. Sau „intelectuali versus noua clasă muncitoare”… Până la urmă, lucrurile nu sunt aşa. Trebuie să lucrăm împreună, pentru că unii nu înseamnă excluderea celorlalţi. Eu aş pune accentul pe ce ar putea să însemne România la nivel naţional şi pe urmă european. Trebuie să ne gândim că lucrurile se schimbă nu numai din punct de vedere al pandemiei. Sunt probleme sociale la nivel global extraordinar de complexe. De exemplu: schimbarea climei – este o problemă foarte importantă despre care se discută mult mai puţin. Din punctul meu de vedere, miza României este să-şi pună accentul pe economii care pun în valoare ce ne-a dat Dumnezeu, adică pe agricultură şi turism. Este inutil să ne apucăm, acum, să facem ceasuri; pentru că elveţienii fac asta de sute de ani… Or, asta ar asigura o siguranţă alimentară, care va fi o miză în anii viitori. Să punem în valoare ce produce pământul nostru, să fim naţionalişti, să luăm produse româneşti! Cât despre Educaţie, eu nu cred într-un învăţământ online. Nu cred că putem merge pe o asemenea variantă – în special în clasele cu copii foarte mici. Nu cred că învăţământul înseamnă numai transmitere de informaţie. Comunicarea înseamnă altceva. Educaţia este un concept mult mai larg decât instrucţia.
Omul fără un sens nu există…
* Provocările sunt mari şi la nivel geopolitic?
** Conceptul de naţiune în sensul adevărat şi corect al cuvântului va fi în prim-plan. Trebuie să ne gândim mult mai serios la ceea ce înseamnă identitate naţională – culturală, socială, economică etc. Toată lumea îşi re-naţionalizează chestiunile esenţiale. Trebuie să fim în primul rând atenţi la câteva elemente ce ţin de securitatea naţională. Este vorba despre sănătate, pentru că nu poţi să mergi mai departe cu un popor bolnav. Este vorba despre educaţie, care înseamnă şi cercetare, şi creativitate, şi dezvoltare. Este vorba şi despre democrafie – căci toată Europa este foarte bătrână! Eu aş mai adăuga o chestiune: factorul religios. Omul fără un sens nu există, nu poate construi nimic. Vreau să trag un semnal: haideţi să nu mai atacăm Biserica Ortodoxă Română, să nu mai atacăm instituţiile statului! Sigur că orice domeniu are uscăturile lui. Dar, până la urmă, un stat funcţionează pe o structură organizatorică, ierahică şi are nişte valori care ar trebui să fie acceptate de comunitate. Sigur că trebuie o reformă a statului. E o chestiune foarte greu de făcut, dar trebuie să fim conştienţi că fără o ierahie şi fără o structură de valori nu putem merge mai departe. Trebuie să avem nişte principii şi să urmărim un proiect de ţară, care este foarte nebulos la ora asta. Din câte ştiu, există un asemenea proiect de ţară la nivelul Academiei Române – nu prea îl cunoaşte nimeni. În condiţiile în care o naţiune nu este solidară în jurul unui asemenea proiect, viitorul este foarte imprevizibil.
Spiritul critic a dispărut…
* Pandemia ilustrează relaţiile morale pe care le avem unul cu celălalt ca oameni. Schimbă şi valorile?
** Din păcate – sau din fericire – modelele sociale şi culturale cu care eram obişnuiţi nu vor mai fi aşa după pandemie. Este evident că vom avea nişte transformări care cu greu pot fi cuantificabile la ora aceasta. Noi avem valorile noastre, avem o matrice culturală care a dat foarte mult culturii europene şi mondiale. Trebuie să fie o individualitate. Cred în ceea ce înseamnă cultura autentică. Fără să ai un popor cultivat, nu ai nici un popor tolerant, nu ai nici un popor cu spirit critic. Spiritul critic a dispărut cu desăvârşire. Nimeni nu mai gândeşte cu capul lui. Gândeşte cu capul altuia, cam asta este realitatea. Este o lume foarte complicată, în plină mişcare; sunt probleme foarte serioase. Este vremea sociologilor şi a psihologilor. Psihologul trebuie să aibă grijă de sufletul nostru. Sociologul trebuie să dea o diagnoză şi o perspectivă de dezvoltare socială. Cât priveşte noul coronavirus, trebuie să fim foarte raţionali; adică să nu intrăm în teoriile conspiraţiei. Asta este lumea în care am intrat! Poate că ne-am jucat prea mult de-a Dumnezeu, poate că nu ne-am uitat în jurul nostru şi ne-am rupt complet de natură. Lucrurile costă…
