Problema actuală a jurnalismului este internetul, un nou canal de vânzare. Concret, oricine are un smartphone poate, în câteva ore, să instaleze propriul mediu, gen blog, fără a avea mari resurse şi să atragă interesaţi pe Youtube, Twitter, Facebook sau Instagram. În plus, criza economică forţează firmele să-şi reducă personalul (chiar ziariştii). Atunci, jurnalismului nu-i rămâne decât să se profileze pe teme de calitate.
135 de redactori-şefi ai cotidianelor de prestigiu din Germania au răspuns unui sondaj conceput de Institutul de Jurnalistică. Concluzia este că noua generaţie, familiarizată cu internetul, nu mai e obşnuită să citească ziarul şi se îndreaptă spre alte surse, aşa-zise medii mobile (sms; Twitter etc). Concomitent se semnalează o adevărată avalanşă de informaţii difuzate prin canale de televiziune, reviste. Acest fenomen evident trebuie analizat serios. Desigur, nu există o soluţie universal-valabilă. Dar merită să fie încercată formula de a explica cititorilor conexiunile dintre diverse aspecte actuale şi proiecţia lor în viitor. Aşadar, ziaristul trebuie să fie capabil să dea sfaturi practice valabile regional şi diferenţiate pe grupe de vârstă. El trebuie să remarce şi să selecteze repede temele de fond, să le analizeze şi să se axeze pe domenii „de specialitate”. În concluzie, asistăm în perspectivă la o „schimbare la faţă” a jurnalistului care altădată se afla în slujba de cronicar. Astăzi se aşteaptă ca el să fie un bun sfătuitor, interpret şi navigator în marea diversitate a informaţiilor.
Experienţa arată că în orice criză există şi o şansă. Niciodată nu a fost posibilă o transparenţă mai mare a informaţiilor şi niciodată nu a fost mai facilă abordarea politicienilor, a oamenilor de ştiinţă sau a experţilor de către jurnalişti.
