Deputatul de Argeș al PSD Simona Bucura Oprescu a înregistrat la Parlament o nouă sesizare (întrebare) adresată ministrului Mediului privind situația urșilor din județul nostru.
“Ca urmare a evoluţiei din teren, dar şi a numeroaselor sesizări pe care le-am primit în ultima vreme de la primari şi alte autorităţi din judeţul Argeş, revin în această interpelare la situaţia alarmantă a urşilor din judeţul Argeş.
Problemele pe care le întâmpină cetăţenii şi autorităţile locale depootrivă sunt din ce în ce mai mari. Atacurile animalelor sălbatice la gospodării şi chiar asupra oamenilor, înmulţirea necontrolată a urşilor şi, nu în ultimă instanţă, restrângerea arealului acestora fac ca urşii să fie din ce în ce mai prezenţi în comunităţile umane şi să provoace pagube şi panică, reprezentând un pericol real la adresa vieţii cetăţenilor, în special în zonele de deal şi de munte.
Am primit, la cabinetul meu parlamentar, numeroase adrese de la primari din Argeş care au sesizat acest fenomen alarmant. La Dâmbovicioara, primarul Dumitru Secăreanu ne-a declarat că aproape săptămânal are probleme din cauza urşilor, iar oamenii sunt terorizaţi. În plus, Dâmbovicioara fiind declarată recent şi staţiune de interes naţional, turiştii care ajung pe pitoreştile meleaguri ale acestei comune sunt, la rândul lor, în pericol.
La Sălătrucu, acolo unde primar este Nicolae Langer, atacurile urşilor asupra gospodăriilor localnicilor sunt tot mai dese. În adresa alăturată găsiţi o situaţie detaliată a acestora. Oamenii se tem pentru viaţa lor şi, oricât le-ai explica faptul că urşii sunt animale protejate şi nu pot fi mutaţi sau omorâţi oricum, cetăţenii au o singură reacţie: „Sunt urşii mai presus de viaţa noastră şi a copiilor noştri?”.
Specialiştii, la rândul lor, atrag atenţia cu privire la faptul că numărul urşilor din Argeş este exagerat de mare în raport cu numărul optim, potriv arealului şi resurselor acestuia.
Conform unei adrese a Direcţiei Silvice Piteşti, pe care de asemenea v-o ataşez în anexă, „se poate observa diferenţa uriaşă între efectivul optim suportat de habitat (110 exemplare) şi efectiv real (284 de exemplare) la nivelul fondurilor cinegetice gestionate de DS Argeş. La nivelul judeţului Argeş efectvele optime sunt de 279 de exemplare, iar efectivele reale evaluate sunt la 1.117 exemplare (inclusiv pe fondurile private de vânătoare). Conform Ordinului 393/2002 pentru fiecare zonă s-a stabilit bonitatea ecologică a habitatului de urs, iar numărul de 279 exemplare de urs pentru judeţul Argeş este numărul maxim suportat de ecosistem”. În adresa semnată de directorul Armand Chiroloiu se mai face şi un calcul care ar trebui să dea de gândit: „Putem face un calcul foarte simplu, doar la nivelul judeţului Argeş: considerăm 1.000 de exemplare de urs, dintre care 500 de exemplare femele şi 500 de exemplare masculi. O femelă fată 2 pui o dată la 2 ani, deci putem considera că fată un pui pe an. De aici rezulta un spor annual de 500 exemplare. Din cauze naturale sau artificiale mor 200 dintre pui şi rezultă un spor de 300 exemplare pe an. Prin acţiunea de vânătoare se va elimina presiunea creată pe comunităţile locale limitrofe fondurilor cinegetice de munte, se va elimina expansiunea speciei către zone locuite de oameni, se vor evita pagubele create crecătorilor de animale”, precizează conducerea DS Argeş care arată şi dimensiunea economică a interdicţiei vânătorii la specia urs: Direcţia Silvică Argeş a pierdut de când a fost interzisă vânătoarea aproximativ 100.000 de euro. Din banii obţinuţi din vânătoarea de urs s-ar fi putut hrăni complementar urşii, ar fi putut fi păstrate animalele în pădure şi s-ar fi putut detensiona comunităţile locale.
O statistică la nivelul judeţului Argeş arată, pe de altă parte, că 93 de persoane au fost păgubite din cauza atacurilor urşilor, valoarea pagubei este estimată prin procese verbale întocmite conform H.G.1679/2008 la suma de 182.380 de lei. De asemenea au fost atacaţi 5 oameni, aceştia fiind răniţi foarte grav, uar la unul a fost nevoie de amputarea piciorului.
Aşadar, domnule ministru, sunt date alarmante care sunt convinsă că, prin extrapolare şi alte regiuni, sunt specifice şi altor zone montane şi de deal din ţară. Amploarea fenomenului şi pericolul asupra comunităţilor umane nu mai pot fi ignorate, şi de aceea se impun măsuri ferme care să protejeze viţa oamenilor, animalelor domestice şi gospodăriile.
În acest context, aş dori să ştiu dacă Ministerul Mediului are un plan concret de reducere a fenomenului şi de recăpătare a controlului, urşii reprezentând în acest moment nu atât o specie ameninţată cât o ameninţare la adresa omului.” arată Simona Bucura Oprescu în întrebarea sa.
