30 de localităţi din judeţul Argeş au cel puţin câte 100 de persoane cărora li se asigură „de la stat” venitul minim garantat. Anumite familii şi persoane singure sunt îndreptăţite să primească un astfel de ajutor ca formă de asistenţă socială, aşa cum dispune Legea nr. 416/2001. Acest venit – care anual înseamnă foarte mulţi bani – este asigurat prin plata lunară a ajutorului social, fiind acordat pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere, împreună cu actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia. Documentele se înregistrează la primăria din localitatea de domiciliu.
Trebuie prestată muncă, dar…
Din datele de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş, în judeţul nostru, la 30 septembrie 2016, existau aproximativ 8.000 de beneficiari ai venitului minim garantat, pentru care de la începutul anului şi până în prezent s-au plătit nu mai puţin de 20 milioane lei, adică aproximativ 4,5 milioane euro.
În Argeş, „campioane” la acordat ajutor social sunt comunele Mălureni (355 beneficiari), Valea Mare Pravăţ (306), Cetăţeni (231) şi Călineşti (216). La polul opus se află comunele Mioarele (două), Dâmbovicioara (5), Mărăcineni şi Poienarii de Argeş (câte 6).
În schimbul acestui ajutor, unele persoane majore, apte de muncă, din familie, trebuie să presteze lunar, la cererea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Regula nu este valabilă atunci când familia primeşte lunar un ajutor social de până la 50 lei, pentru care orele de muncă sunt stabilite trimestrial şi sunt efectuate în prima lună de plată. Mai mult, din 2016, beneficiarii primesc în continuare ajutorul fie că vor figura sau nu la primărie cu impozite şi taxe neachitate la data de 31 martie.
Doar primarii ştiu
Nu întotdeauna ajutoarele sociale au fost acordate îndreptăţit anumitor persoane. Dovada: de la începutul anului şi până acum au fost suspendate de la plată nu mai puţin de 2.100 de astfel de ajutoare în tot judeţul. Cauzele sunt legate în general de neefectuarea orelor de muncă în folosul comunităţii, dar şi de nedepunerea cererii şi declaraţiei pe propria răspundere la un interval de trei luni sau returnarea de la poştă a trei mandate poştale consecutive.
Nu vrem să facem aici legătura dintre ajutoare şi voturi (la locale sau la parlamentare), dar autorităţile statului, alături de primarii localităţilor care acordă cu nemiluita astfel de ajutoare, ar trebui să analizeze foarte serios situaţia celor care primesc astfel de bani şi, în special, a celor care beneficiază de ajutoare fără să presteze muncă la schimb, dacă starea de sănătate le-o permite. Precizăm faptul că Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş nu deţine o situaţie statistică cu privire la persoanele scutite de la efectuarea orelor de muncă. De ce? Fiindcă legislaţia specifică acordării ajutorului social nu prevede raportarea acestor informaţii de către primăriile care gestionează respectivele dosare. În concluzie, doar primarii ştiu câţi oameni sunt scutiţi de muncă şi câţi „prestează” pentru ajutoarele primite. Şi sunt destui care nu „dau nimic la schimb”.
La Berevoeşti, nereguli în dosare
După scandalul de sclavie din vară, când la Berevoeşti s-a lăsat cu descinderi şi arestări pentru sechestrări de persoane, autorităţile judeţene au luat la „puricat”, printre altele, şi dosarele prin care anumiţi cetăţeni de acolo primeau ajutor social. Au fost descoperite nereguli în opt cazuri şi s-au aplicat amenzi în cuantum de 1.700 lei. Neregulile descoperite au fost următoarele: cererile de acordare a ajutoarelor nu au fost soluţionate în termenul legal, în unele dosare anchetele sociale nu erau certificate de către primar sau orele de muncă nu au fost calculate prin raportare la nivelul salariului minim pe economie. Alte dosare nu conţin actele de identitate ale familiei beneficiarului sau conţin acte de identitate expirate.
Un lucru ciudat şi care ar merita cercetat de autorităţi foarte serios este că în multe dosare de ajutor social, incapacitatea temporară de muncă este atestată de adeverinţe medicale emise de acelaşi medic, care este specialist ORL.
O groază de bani
După statisticile de la finele lunii august, în Argeş avem puţin peste 145.000 de salariaţi, aproximativ 160.000 de pensionari (e drept că sunt cotizanţi), aproape 12.000 de şomeri (2.248 indemnizaţi) şi, cum spuneam, 8.000 de beneficiari ai venitului minim garantat. Pe lângă aceştia din urmă, mai trebuie luate în calcul la plată, de la stat, alocaţiile, indemnizaţiile pentru creşterea copilului, alocaţiile de plasament, indemnizaţia de hrană şi altele. Adică o groază de bani.
„Umblăm” la lege?
Repet, nu vrem să facem legătura dintre ajutoare şi voturi sau să sugerăm că unii oameni nu sunt îndreptăţiţi să primească sprijin din partea autorităţilor, dar cel puţin în cazul celor aproape 8.000 de argeşeni care primesc venitul minim garantat s-a dovedit de nenumărate ori, chiar în urma unor controale nu foarte „sofisticate”, că unii – foarte mulţi! – nu îşi merită pur şi simplu banii. Şi când te uiţi că, de exemplu, în 2015, în judeţ AJPIS a decontat pentru venitul minim garantat 23,3 milioane lei, adică aproximativ 5,2 milioane euro, nu poţi să nu te gândeşti că o parte din aceşti bani (evident, cei acordaţi incorect) ar putea fi canalizaţi către unităţi sanitare, şcoli, grădiniţe sau multe alte lucrări de interes public.
Cu siguranţă reglementările legale în acordarea acestor ajutoare, în unele cazuri chiar „pomeni”, au scăpări. De aici şi ideea că ar trebui schimbată legislaţia sau, dacă nu, ar trebui înăsprite metodele de verificare a dosarelor întocmite.
Dar se apropie alegerile… Poate după votare.
Flavius PETRESCU