În zorii zilei de 5 decembrie 2017, regele Mihai îşi dădea sufletul în mâinile Stăpânului Ceresc şi adormea întru nădejdea Învierii ce va să fie. Sâmbătă, în cetatea Basarabilor, alături de familia regală, pentru suveran au înălţat rugăciuni sute de oameni care au venit să-i cinstească memoria…
„N-au venit flămânzi…”
Deşi iniţial parastasul de 40 de zile trebuia organizat într-un cadru restrâns, pentru a participa numai membrii familiei regale, cu câteva zile înainte Principesa Margareta şi-a schimbat hotărârea. Impresionată de valul de simpatie pe care l-a simţit cu ocazia funerariilor din decembrie, Custodele Coroanei a decis ca la slujbă să fie accesul liber. Astfel, sâmbătă, în jurul orei 11, suita regală a fost întâmpinată de sute de oameni care fluturau steaguri cu emblema regatului de odinioară. Slujba de pomenire s-a desfăşurat în incinta Catedralei Arhiepiscopale, fără fast, soborul în fruntea căruia s-a aflat ÎPS Calinic fiind format din câţiva consilieri eparhiali printre care pr. protosinghel Caliopie şi părintele Dan Obrocea. În catedrală, pe lângă familia regală din care a făcut parte şi principele dezmoştenit Nicolae alături de consoarta sa, au asistat la slujbă reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, oameni de cultură, istorici. Predica rostită de arhiereu a durat 22 de minute, Sfinţia Sa sintetizând anii monarhiei care a creat şi dezvoltat statul nostru, trecând în revistă fiecare suveran în parte.
Ierarhul şi preoţii s-au îndreptat la ora 12,40 spre necropolă. Familia regală i-a urmat parcurgând distanţa pe aleea principală a mănăstirii unde sutele de oameni care au îndurat gerul au format un „coridor” prin care au trecut oaspeţii de seamă. Din nou scandări, strângeri de mână şi chiar flori aruncate în semn de preţuire, astfel încât Principesa să calce pe ele. Au fost prezente zeci de călugăriţe venite cu autocarele de la mănăstirile ilfovene Pasărea şi Ţigăneşti, ele rugându-se în permanenţă pentru cel răposat. În necropolă nu a intrat decât familia regală care avea nevoie de intimitate pentru a-l plânge în tihnă pe Mihai. Arhiepiscopul a mai rostit câteva rugăciuni şi din nou colivele au fost ridicate pentru a se cânta „Veşnica pomenire!” lângă mormântul din marmură albă pe care scrie simplu „Mihai I”.
Apoi suita a părăsit necropola şi a traversat din nou curtea mănăstirii mergând în palatul arhiepiscopal unde a avut loc pomana. Oamenii i-au scandat din nou numele Margaretei care a primit buchete de flori. Fulguia. Principesa zâmbind discret privea cerul din care cădeau steluţe albe. Pe obrajii ei, picuri argintii, iar pe pământul pe care călca, fulgi de nea, petale, lacrimi regale…