E vremea răsadurilor
În micropiaţa proaspăt amenajată în Ceair, un producător agricol particular din Ştefăneşti vinde răsaduri de legume, cel mai mic preţ practicat fiind de 30 de bani firul. Concurenţa aflată la o aruncătură de băţ i-a cam suflat din clienţi; în vechea piaţă agroalimentară (cea descoperită), un alt precupeţ, de data asta din Găeşti, vindea la tarabă acelaşi gen de marfă cu numai 20 de bani firul de orice (roşii, vinete, varză, ardei).
Nea Ilie, de loc din Muşăteşti, părea mulţumit de afacere; taman cumpărase de la un vânzător ambulant fire de roşii gata înflorite, cu 80 de bani bucata.
Bani să fie, că răsaduri se găsesc, în această perioadă, mai peste tot!
De la nea Ilie, „agricultor de weekend”, am aflat câteva ponturi. Răsadul de roşii se sădeşte pe răzoare în grădină pe timp noros sau chiar ploios. Dacă firele sunt alungite se vor apleca şi se vor îngropa până la prima frunzuliţă. Roşiile se dezvoltă bine într-un pământ sănătos, uşor îngrăşat, expus soarelui şi cer multă apă peste vară. Ardeii cer pământ gras, cu gunoi putred, un loc călduros şi vor apă multă. Castraveţii se sădesc la loc umbros, nu în bătaia soarelui; lor le place un pământ gras, cu gunoi de cal şi săpat adânc. Răsadul de vinete este foarte pretenţios; imediat după sădire, fiecare fir va fi acoperit cu o sticlă de plastic tăiată la bază. Ziua se vor scoate dopurile pentru aerisire, apoi se vor pune seara; se face asta timp de 15 zile. Răsadul de salată se poate pune şi printre culturi de sfeclă, ţelină, castraveţi sau pepeni. Îi prieşte un teren humos şi gras, fără a fi proaspăt gunoit. Varza cere teren gras şi reavăn şi nu creşte pe secetă.
M. NEAGOE
