Acum o sută de ani, Gheorghe I. Brătianu, fiu al marelui om de stat Ionel Brătianu, se afla pe frontul din Moldova, luând parte la războiul de reîntregire a neamului. Se înrolase voluntar în armată după absolvirea liceului şi trăise câteva episoade crâncene pe care mai târziu avea să le adune în „File rupte din cartea războiului”.
În ianuarie 1918, el şi camarazii săi se îndreptau spre Suceava, mergând întins spre miazănoapte, „pe urmele ruşilor cari se împrăştie după luptele din ţinutul Fălticenilor”. Prin sate, oamenii îşi trăiau viaţa lor dintotdeauna, înfruntând cum puteau necazurile pricinuite de război. Undeva la Rădăşeni, un sat moldovenesc cu gospodării frumoase şi bogate, militarii s-au oprit să se încălzească într-o casă. Pereţii erau plini de icoane şi de calendare.
Gh. I. Brătianu, viitorul mare istoric, povesteşte: „Iată, drept deasupra mesei, un calendar mare, cu chipuri zugrăvite pentru fiecare lună. Mă uit mai de aproape: are şi însemnări. Este una, în litere groase şi stângace, chiar în dreptul zilei de 15 august 1916. Ce document interesant! S-a deşteptat în mine curiozitatea studentului proaspăt înscris în registrele facultăţii (Facultatea de Drept din Iaşi – n.n.). Însemnarea unui sătean în ziua declaraţiei războiului! Ce document nepreţuit pentru cunoaşterea psihologiei populare, ce subiect pentru un seminar de sociologie! Să-l citim cu luare-aminte: are valoarea izvorului direct, nealterat de nicio interpretare, de niciun comentar. Dar să nu mai prelungesc aşteptarea cititorului: iată ce a scris gospodarul din Rădăşeni:
«15 august 1916. O fătat vaca.»”
