Cu toate că a fost privit ca o Cenușăreasă a educației școlare, învăţământul simultan este o realitate a zilelor noastre. În peste o jumătate dintre localitățile argeșene există școli care au clase cu predare simultană. Din lipsă de elevi, orele se țin cu câte două, trei sau chiar patru clase în același timp. Copii de vârste diferite împart aceeași sală de curs și același dascăl. 3.715 de elevi din Argeș se află în această situație.
Cuplarea claselor
Atunci când într-o școală nu se poate înființa o clasă de sine stătătoare fiindcă sunt mai puțin de 12 copii într-o generație, două sau mai multe generații ajung să învețe în același timp în aceeași sală de clasă. Sistemul poartă numele de învățământ în regim simultan, pentru că un cadru didactic e nevoit să le predea simultan elevilor de mai multe niveluri.
Cum în mediul rural din Argeş numărul copiilor este în continuă scădere, tot mai multe unităţi şcolare au fost nevoite să organizeze clase cu predare în sistem simultan. În aceste condiţii, prichindeii de la „pregătitoare” îşi desfăşoară activitatea alături de colegi mai mari, în aceeaşi sală de curs. Iar un învăţător lucrează în acelaşi timp cu două, trei sau patru clase, adică într-o oră de curs nu predă o singură lecţie, ci două, trei sau patru, după caz. Natalitatea scăzută din ultimii ani, migrația tinerilor de la sat la oraș sau peste hotare sunt fenomene care au determinat reducerea drastică a populației rurale și cuplarea claselor la simultan.
Şi la țară, și la oraș
Învăţământul simultan este o practică întâlnită în zeci de localităţi ale judeţului nostru, comune, dar și orașe! Mii de copii învaţă în clase cu predare simultană, alături de colegi mai mari sau mai mici. Majoritatea sunt școlari în ciclul primar. Potrivit Inspectoratului Școlar, în 62 de localități din Argeș există câte una, două, trei sau chiar patru unități școlare cu predare simultană. Este vorba despre: Curtea de Argeș, Câmpulung, Topoloveni, Mozăceni, Stâlpeni, Mioveni, Ștefănești, Albești de Argeș, Arefu, Băbana, Băiculești, Bălilești, Beleți-Negrești, Bârla, Boțești, Brăduleț, Budeasa, Bughea de Sus, Călinești, Căteasca, Cepari, Cetățeni, Cicănești, Ciofrângeni, Ciomăgești, Corbeni, Coșești, Cotmeana, Cuca, Davidești, Dâmbovicioara, Dârmănești, Dobrești, Dragoslavele, Hârsești, Hârtiești, Lerești, Mălureni, Merișani, Mihăești, Mioarele, Negrași, Nucșoara, Pietroșani, Poienari de Argeș, Poiana Lacului, Popești, Râca, Rătești, Sălătruc, Săpata, Stoenești, Schitu Golești, Suseni, Ștefan cel Mare, Șuici, Teiu, Țițești, Uda, Valea Iașului, Vlădești și Vulturești.
În școlile cu învățământ simultan, 642 elevi sunt în clasa pregătitoare * 645, în clasa I * 705, în clasa a II-a * 673, în clasa a III-a * 582, în clasa a IV-a * 140, în clasa a V-a * 134, în clasa a VI-a * 80, în clasa a VII-a * 114, în clasa a VIII-a.
Avantaje și dezavantaje
Chiar dacă mulți sunt reticenți față de eficiența acestei forme de organizare a claselor, activitatea simultană prezintă și avantaje, atunci când dascălul este un profesionist. Astfel, numărul mic de elevi dintr-o clasă oferă condiții mai bune pentru evaluarea nivelului de cunoștințe al fiecăruia, urmărirea progresului școlar, formarea și consolidarea deprinderilor de muncă independentă, ceea ce poate preîntâmpina eșecul școlar. Cultivarea sentimentul de prietenie și a spiritului de echipă, ordine și disciplină, conturarea unor trăsături de caracter (voință, perseverență, toleranță etc.), fixarea deprinderilor de disciplină școlară, grija pentru păstrarea liniștii și a ordinii pentru materialele folosite la lecție – iată partea plină a… paharului învățământului simultan.
Practica a dovedit că învățătorul care lucrează simultan cu două sau mai multe clase poate obține, în condițiile unei bune organizări a procesului de predare-învățare, aceleași rezultate ca în cazul activității cu o singură clasă. Un risc al învăţământului simultan este tratarea școlarului doar dintr-o singură perspectivă, cea intelectuală, ignorându-i personalitatea, temperamentul. Din nefericire, nu există suficiente cursuri de perfecţionare și schimburi de experienţă la îndemâna cadrelor didactice pentru a preîntâmpina dificultăţile apărute în timpul orelor la aceste clase.
În România, organizarea acestui tip de învăţământ este reglementată prin Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Ordinul MECTS 3062/19.01.2012. Sunt antrenaţi atât învăţătorii, cât şi profesorii de religie, limbi străine şi educaţie fizică, încadraţi pe ore de specialitate la aceste clase.