10 Comentarii

  1. 1

    Goargăș

    Două texte pline de înaltă simțire (acesta și cel despre preotul Constantinescu de la Vulturești) într-o Săptămână Luminată. Cu prețuire!

    Reply
    1. 1.1

      Goargăș

      Chiar dacă deocamdată este a Patimilor…

      Reply
  2. 2

    Anonim

    Trebuie să facem diferența între credință și religie, care sunt două lucruri în mare parte total diferite.

    Reply
  3. 3

    Anonim

    Din păcate nu este vânt, ci doar o adiere.

    Reply
  4. 4

    Anonim

    In introducere m-ati zguduit si mi-ati amintit ce nu trebuie sa fiu. In cuprins mi-ati arātat de ce. Incheierea mi-a amintit cine sunt. Spunand astea, ma simt de parca as fi pe pasii profetului, poate Ilie,poate un altul. Nu inteleg ,deocamdata, care profet, dar incerc sa merg pe urmele lasate de pasii sai, desi, de multe ori, nici macar nu atinge pāmantul.Sa fie oare asta taina?

    Reply
    1. 4.1

      Anonim

      Delia Dumitricā.

      Reply
  5. 5

    Ruggero Bontcchio

    E ancora fortunato di poter distinguere tra diversi venti, tra i quali il vostro, quello del
    principe Neagoe. Io,purtroppo, nel mio paese sento una tempesta in arrivo dal Sud e il vento laico del nuovo dio,che sarebbe quello del denaro. Niente del nostro, del mio…Nessuno dei due porterà pace e prosperità al mio popolo. Saluto il Giornale Argesul!

    Sunteti încā norocos daca puteti sa distingeti intre vânturi diferite, printre care al vostru, cel al domnitorului Neagoe.Eu,din pācate, in propria tarā simt o furtunā care vine din Sud si un vânt laic al noului „Dumnezeu”, adica acela al banului.Nimic din ce avem noi,din ce am eu…Niciunul din cele douā nu va aduce pace si prosperitate poporului meu. Salut Ziarul Argesul!

    Grazie, signor Ruggero Bontcchio!

    Reply
  6. 6

    ION

    Se pare că ortodoxia este lipsită de credință.
    Din dispozițiile prea înaltului și preafericitului Calinic al Argeșului și al Muscelului aleile din curtea Bisericii lui Manole sunt pline de pietriș, pentru a îngrădi accesul enoriașilor sănătoși care ar dori să viziteze biserica. Ca să nu mai vorbim de curajul vreunui handicapat posesor de cărucior cu rotile care ar avea curajul să se aventureze pe un astfel de drum.
    Probabil că preafericitul și preaînaltul a avut două motive să realizeze aleii de acces la biserica lui Manole din macadam:
    – credincioșii să nu mai treacă în viața lor pe acolo, fiind marcați de chinurile la care sunt supuși pentru avea acces la un monument.
    – să obțină ceva foloase necuvenite de la constructorii de automobile de teren pentru folosirea acestor alei ca piste de probe, în lipsa enoriașilor care se împuținează văzând cu ochii.

    Reply
  7. 7

    Anonim

    Păi , vezi ?!

    Reply
  8. 8

    marin

    Invătăturile părinților sunt pline de esență. Doar atunci când suntem părinți putem să înțelegem mai bine stăruința părinților de a urma îndemnurile moșilor și strămoșilor! Frumos articol! Bravo!

    Reply

Comentează şi tu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.