A bătut un pic de grindină dinspre creasta Colibaşiului (Creasta „cocoşului”, galic, evident, pentru că dealul nu are creastă). S-a vehiculat o ameninţare: Tangerul preia din fabricaţia de la Mioveni! Păi, da, dar la Mioveni creşte nivelul de producţie a unui alt model de autoturism! Nivelul de producţie Dacia din România rămâne neschimbat, ba chiar, ne asigură administratorul Renault, a fost atinsă limita maximă de capacitate existentă la Mioveni! Grindina a fost artificială! Observaţi că nu intru în detalii cu nume şi cifre.

Fenomenul Dacia este extrem de complex. În primul rând, după cum vă tot zic, Dacia nu mai aparţine României! E o marcă în proprietatea Renault (peste 99%), cu acte în regulă! La Mioveni s-a scris istoria Dacia, e adevărat, dar ce se întâmplă acum în acest oraş nu mai este românesc decât la capitolul forţă de muncă! Stop. Şi cu asta basta! Exportul de Dacia nu este al României, ci se face din România, ceea ce e cu totul altă treabă… Şi tot aşa.

Ca orice investitor, Renault oferă prin prezenţa sa în România locuri de muncă plus taxe şi impozite aferente terenurilor, clădirilor şi salariilor angajaţilor. Plăteşte la statul român TVA aferentă vânzărilor din ţară şi impozitul pe profitul realizat! Chiar dacă toate aceste dări către stat sunt de obicei „ţinute în frâu” la limita ingineriei financiare posibile, marele câştig al României este obţinut în plan social prin prezenţa locurilor de muncă şi, implicit, pe orizontală, prin rostogolirea câştigurilor de pe urma Dacia, pe piaţa românească. Prin Dacia există şi se dezvoltă mule alte sectoare de activitate, care generează la rândul lor locuri de muncă. Stoparea activităţii Dacia în România ar fi un dezastru la nivel naţional, iar la nivel local ar fi o catastrofă socială, cu consecinţe mai grave decât cele ale unui război… Doamne fereşte!

Am văzut ce înseamnă Renault prin Dacia în România, pentru români. Ei bine, pentru Renault Dacia nu înseamnă decât un singur lucru: PROFIT! Dacă profitul socotit de Renault nu se mai poate realliza conform graficului stabilit, din motive ce ţin de România, atunci să fiţi siguri că, fără nici cea mai mică ezitare, în secunda doi, Renault pune lacăt pe porţile Dacia de la Mioveni, fără nicio lacrimă!

În ecuaţia profitului francez, vă reamintesc câţiva factori româneşti: calitatea şi costul forţei de muncă, infrastructura, care să permită o logistică la costuri şi viteze de deplasare minime, iar al treilea factor, deloc de neglijat, ar fi puterea de absorbţie a pieţei autohtone. Doi factori stau pe masa Guvernului şi a mentalităţii pieţei auto din România. Primul este şi pe masa sindicatului, fiind bine administrat, de peste 15 ani! (Voi reveni pe acest subiect!) Evaluaţi, cel puţin aceşti trei factori şi puteţi să aflaţi singuri dacă Renault se mută sau mai stă în România!

Nicolae BADIU
www.badiu-europress.ro

Distribuie pe Facebook

Nicolae Badiu

See Full Bio